Nimeni nu poate contesta ca, dincolo de valul de revolta iscat de tragedia de la „Colectiv”, tema centrala a manifestatiilor de protest din Piata Universitatii a fost solicitarea de intensificare a luptei anticoruptie. Astfel ca, surprinzator sau nu, pe prima lista de revendicari a noilor „golani” de la Universitate s-a regasit si o solicitare care poate schimba radical situatia. Pentru ca, printre cele zece solicitari initiale, s-a regasit si cea de infiintare, de catre DNA, a unui serviciu propriu de informatii si interceptari, care sa duca la eficientizarea la maximum la anchetelor derulate de catre procurorii Laurei Codruta Kovesi.
Si iata ca, dupa cum reiese din informatiile intrate in posesia noastra, se pare ca acest lucru se apropie vertiginos de indeplinire. Si, mai ales la sfaturile venite din partea partenerilor occidentali, noile autoritati de la Bucuresti s-ar pregati sa faca pasul cel mare si sa aprobe crearea cadrului legislativ care sa permita ca DNA sa-si traga propriul SRI! Ceea ce, desigur, va da frisoane multora, va naste si destule controverse, dar cert este ca proiectul privind infiintarea propriului serviciu de filaj de catre DNA este mai aproape ca oricand sa fie transpus si in practica.
Se zguduie sistemul
In mod normal, aparitia unui nou serviciu secret ar trebui sa zguduie din temelii sistemul si sa dea nastere la tot felul de animozitati. Desigur, ramane de vazut daca vor interveni cu adevarat sau nu frictiuni intre structurile implicate activ in lupta anticoruptie, dar la cum se pare ca va fi aplicat in practica noul proiect este greu de crezut ca acest lucru se va intampla. Pentru ca, dupa cum sustin sursele noastre, noua directie de informatii si interceptari care este posibil sa se infiinteze, in scurt timp, in cadrul DNA va avea atributii legale extrem de bine delimitate, care se vor referi strict la asigurarea sprijinului logistic si informational pentru anchetele aflate sub coordonarea procurorilor anticoruptie. Practic, lucru care se intampla pana si acum, intr-o oarecare masura, numai ca suportul informational era asigurat de ofiteri de politie judiciara detasati, pe perioade determinate de timp, de la alte structuri. Ceea ce nu avea cum sa nu afecteze acest tip de activitate, fie si daca ne gandim numai la perpetua rotatie a cadrelor implicate in operatiunile de filaj si monitorizare. Pe cand acum, se doreste permanentizarea echipei de lucru, ca o directie de sine statatoare in cadrul DNA.
Soc si groaza
Dupa cum „National” a dezvaluit in exclusivitate, in ultima vreme, mai ales de cand cu accentuarea ofensivei anticoruptie, s-au inregistrat nenumarate incercari ale unor „clienti DNA” de a infrana anchetele care ii privesc sau cel putin de a afla, ceva mai devreme, amanunte despre ce li se pregateste. De altfel, posibila scurgere de informatii este principala vulnerabilitate a Directiei Nationale Anticoruptie, iar infiintarea unui serviciu informational propriu, specializat in interceptari si alte operatiuni de filaj, ar putea avea, in buna masura, si un rol de protectie interna. Pentru ca sa nu se repete situatia de la nivelul Ministerului de Interne unde, dupa cateva „valuri” succesive de conduceri politizate, Directia de Informatii si Protectie Interna numai de „protectia interna” nu s-a mai ocupat. Iar la nivelul DNA poate chiar a venit momentul ideal al aparitiei unei astfel de structuri interne. Ceea ce ar produce, cu siguranta, soc si groaza printre cei care mai puteau trage inca sperante ca, prin intermediul unor ofiteri detasati de la alte structuri, si-ar mai putea baga la randul lor nasul prin dosarele procurorilor anticoruptie. Ceea ce, din pacate, s-a mai intamplat si pe la alte case mari, cum ar fi DIICOT-ul. Oricum, cert este ca, dupa ce DNA-ul isi va trage propriul SRI, lupta anticoruptie va trece la un alt nivel, fara ca aceasta sa insemne o ruptura intre colaborarea institutionala a celor doua structuri implicate in „iginenizarea” clasei politice si a societatii romanesti.
Alo, DNA ?
In urma cu ceva timp, directorul general al compania CFR Calatori, Iosif Szentes, a dispus incredintarea, fara licitatie , a sumei de 7.200.000 de lei, adica circa 1.600.000 de euro, catre societatea „Informatica Feroviara” pentru prestarea de servicii informatice.
Potrivit informatiilor , incredintarea acestei sume mari de bani s-a facut si ca urmare a faptului ca Iosif Szentes este prieten bun cu Valentin Dorobantu, fostul controversat director al CFR Calatori, ajuns acum la operatorul privat Regiotrans Brasov, iar sotia lui Dorobantu este sefa la „Informatica Feroviara” . Trebuie precizat ca nu este prima data cand CFR Calatori da sume mari de bani, fara licitatie, catre „Informatica Feroviara” si aceata metoda a aplicat-o si fostii directori Valentin Dorobantu si Vasile Secara, iar acum Szentes continua practica predecesorilor sai.
Insa, aceasta atribuire cu dedicatie nu se putea face fara acordul celor doua doamne care dirijeaza si aranjeaza de multi ani, in functie de interese, toate achizitiile si licitatiile de la CFR Calatori- Carmen Maria Popescu si Elena Miu.
Nu trebuie omis faptul ca Dorobantu si Szentes au fost primii care, in 2012, au „tesut” mersul trenurilor in interesul operatorilor privati.
Iosif Szentes este cunoscut in randul ceferistilor ca un sustinator infocat al operatorilor de transport feroviar de calatori privati.
În perioada 28 ianuarie 2013 – 16 iunie 2014, inculpatul Călin Mitică a dispus remiterea cu titlu de mită, în 12 tranşe succesive, a sumei totale de 414.392 lei, inculpatului Gavriş Teodor Alexandru, şef Serviciu Automotoare şi ulterior, director de tracţiune în cadrul S.N.T.F.C. C.F.R. CĂLĂTORI S.A., pentru ca acesta din urmă să sprijine interesele de afaceri ale S.C. REMARUL 16 FEBRUARIE S.A. Cluj Napoca, astfel încât să obţină contractele de servicii Revizie tip R 7 la Automotoarele Desiro „Săgeata Albastră”, în valoare maximă de 220.990.260 lei şi Revizie tip R8 la automotoarele Desiro „Săgeata Albastră” (ambele contracte fiind atribuite de autoritatea contractantă S.N.T.F.C. C.F.R. Călători S.A.)
Se pune intrebarea , Gavris Teodor Alexandru a luat mita singur ?
Se pare ca nu, nici nu avea cum.
Dar pe unde “zace” raportul Ministrului Transporturilor, Ramona Manescu inaintat la organele competente ,referitor la activitatea “ireprosabila” a unora de la CFR Calatori in decursul anului 2013 din care rezultau clar probe pentru comiterea unor posibile fapte de coruptie?
Ulterior, fostul ministru, Ioan Rus l-a impus ca manager general pe udemeristul Iosif Szentes.
Acesta s-a remarcat in anii trecuti prin faptul ca impreuna cu fostul director general al CFR Calatori, Valentin Dorobantu zis “SMART”, in prezent dirijorul trenurilor private de la Regiotrans Brasov si ulterior cu Vasile Secara,in prezent inculpat , au tesut mersul trenurilor in interesul companiilor private de transport feroviar de calatori, punand astfel umarul la ruinarea companiei de stat.
Cei care au condus si conduc CFR Călători în ultimii ani cum ar fi si Valentin Dorobanţu,Secara Vasile,Szentes Iosif, au fost si sunt preocupaţi să falimenteze compania de stat.
Singura lor grijă a fost să umfle conturile „băieţilor deştepţi” de la calea ferată prin subvenţii foarte mari, în timp ce compensaţiile pentru CFR Călători erau tot mai modeste în raport cu numărul călătorilor.
În acelaşi timp, în 2012 şi 2013, fostul director general Valentin Dorobanţu a depus eforturi susţinute ca mersul trenurilor să fie intocmit în funcţie de interesele băieţilor deştepţi de la calea ferată, cedând astfel o serie de trasee rentabile ale CFR Călători în favoarea operatorilor privaţi de transport feroviar de persoane,in asa fel incat Regionale ca Bucurestiul si Brasovul sa ajunga “in sapa de lemn”?
Mai tarziu, echipa de conducere a CFR Călători, în frunte cu directorul Vasile Secară, a tesut un nou mers al trenurilor , prin care o serie de rute rentabile, care aduc foarte mulţi bani companiei CFR Călători, au fost cedate către operatorii privaţi.
Directori de la stat continua sa fie garantaţi de privaţi.
Preşedintele Comitetului director al CFR Călători, Vasile Secară, era “ajutat” în demersul de cedare a rutelor rentabile către operatorii privaţi de către unul dintre membrii Comitetului director- Iosif Szenteş, cel care împreună cu Valentin Dorobanţu au întocmit mersul trenurilor din decembrie 2012 si 2013, prin care operatorii privaţi de transport feroviar de călători au fost favorizaţi în detrimentul CFR Călători?
Ori poate se verifica si cum un teren extrem de valoros de la Cluj al companiei CFR Calatori, a ajuns definitiv la un om de afaceri tot din Cluj prin girul nemijlocit al lui Secara Vasile?
Ministrul Transporturilor , DAN M. COSTESCU , ce zice , ce face , sau mergem tot asa , ca de stiut , stie ???
DNA e divizia penala a SRI!, acum vor sa-si faca ei serv. de inf.??.Pai ei apartin de SRI& Coldea!.Ce este DNA? -stat in stat..?
In SPANIA, tara cu o populatie si un teritoriu de 4 ori mai mare decat al Romaniei, primul stat din UE unde pentru combaterea coruptiei a fost necesara infiintarea unui parchet specializat (Parchet National Anticoruptie) acesta functioneaza in organigrama cu un nr toatal 50 de persoane, in timp ce in Romania DNA are peste 600 de oameni, de 12 ori mai multi si are un randament foarte scazut in combaterea marii coruptii si recuperarea PREJUDICIILOR.
Combaterea si prevenirea marii infractionalitati in Romania (ca si in Spania privind combaterea coruptiei si respectiv in Italia a crimei organizate) se realizeaza cu structuri judiciare paralele. Dovada atesta ca cei care au decis creerea acestor structuri au FANTEZII MARI si au decis sa infiinteze atatea directii, servicii si birouri cite articole sunt cuprinse in Codul penal si legile speciale, desi situatia existenta impune pentru eficientizare o organizare a structurilor judiciare pe domenii.
La nivelul Parchetului General functioneaza Directia Nationala Anticoruptie (DNA) si Directia de Investigare a Infractionalitatii de Crima Organizata si Terorism (DIICOT) si la fiecare Parchet de pe linga curtile de apel (16) se regasesc servicii corespondente, iar in judete birouri (42) desi fenomenele infractionale vizate nu pot fi delimitate teritorial-administrativ, acestea avind caracter spontan, tranzitoriu, zonal sau chiar transfrontalier.
In cadrul MAI exista de asemenea Directia Generala Anticoruptie (DGA) si Departamentul de Informatii si Protectie Interna (DIPI), care in mod nefavorabil operativitatii au aceiasi configuratie structurala in profil teritorial ca si cele doua directii din cadrul Ministerului Public. Subordonarea D.I.P.I si D.G.A. politicului (primului-ministru si ministrului) este, mai mult decat daunatoare si fara precedent sau corespondent in tarile din U.E ori cu democratie reala. Acest model dambovitean original duce la ineficienta judiciara si mai mult la inspitirea ambelor parti in sensul ca politicul poate decide in procesul de valorificare a informatiei judiciare, iar judiciarul poate santaja factorul politic cu acuzatiile de criminalitate, referitoare la comiterea de abuzuri si ilegalitati.
Herupismul care a stat la baza hotararilor de infiintare si mai ales de organizare a D.N.A. si D.I.I.C.O.T. apoi de extindere discretionara a structurilor sale centrale si teitoriale denota ca in Romania coruptia si crima organizata sunt socotite fenomene sociale vesnice si continue (fara intrerupere) manifestate la cote maxime.
La nivelul tarii nu s-a facut niciodata o abordare sistemica referitoare la analiza PREVENIRII in mod sistematic a imoralitatilor si a vulnerabilitatilor privind coruptia de catre MANAGERII autoritatilor publice centrale si teritoriale sau locale (vezi ATOP). Aceasta situatie a determinat pe de o parte cresterea sau intretinerea artificiala a celor doua fenomene de criminalitate, iar pe cealalta parte s-au adoptat mai curand hotarari neitemeiate pentru dezvoltarea organigramelor celor doua structuri ce au ca si consecinte irosirea de resurse si in mod categoric ineficienta operativa.
Structura organizatorica a celor patru entitati judiciare D.I.P.I., D.G.A. din M.A.I. si D.N.A. D.I.I.C.O.T. din cadrul Ministeruilui Public este de tip administrativ si nu operativ asa cum o cere realitatea obiectiva(a se verifica cum sunt organizate si functioneaza asemenea structuri in tari din U.E.) avand subunitati in fiecare judet unde se mentine la un nivel superior cardasia negocierilor intre faptuitori si justitiari, ceea ce determina interes din partea autoritatilor, pentru mentinerea vesnica a acestor organizatii si nu se vor aplica solutii specifice diminuarii la maxim posibil a criminalitatii.
In interiorul autoritatilor judiciare mentionate (cu denumiri pompoase) activeaza aceeasi justitiari, care au facut parte din structurile precedente, cu manifestari si atitudini similare de “non – combat” dar pe venituri salriale mult umflate. Situatia existenta favorizeaza doar escaladarea infractionalitatii si risipirea fondurilor bugetare pe apa sambetei cum ar spune Nenea Iancu .
Structurile teritoriale sunt create si pentru a pastra obedienta in sistem ori pentru ca deciziile juridice sau verdictele sa fie controlate de anumite grupuri de interese, situatie care afecteaza independenta, integritatea si competenta profesionala a lucratorilor devotati, capabili sau combativi.
Existenta celor patru institutii, cu forme structurale inadecvate pentru scopul tinta (cu personal selectat in majoritatea cazurilor pe cai oculte ce respecta in majoritatea situatiilor doar principiul clientelismului), genereaza multiple conflicte de competenta si interese ceea ce denota ca de fapt nu se doreste depistarea si pedepsirea infractorilor (modul de actiune in asemenea forme structurale constituie un scenariu hazliu, de mers la vinatoare cu trimbite, clopotei si zurgalai sau pocnind din bici) ci au ca obiectiv festivismul ce trebuie aratat publicului majoritar credul din Romania sau U.E. Prin configuratiile organozatorice existente se realizeaza jecmanirea avutiei tarii si a bugetului national. Toate aceste manopere paguboase se desfasoara in folosul grupurilor de interese neligitime.
Numarul clanurilor (formate, din infractori cu cazier, politicieni, judecatori, procurori, avocati, politisti, grefieri, avocati, experti si notari publici, pe principii de rudenie sau de grup bine organizat) existente in sistemul judiciar este semnificativ de mare ceea ce afecteaza toti indicatorii de eficienta si determina in acelasi timp risipirea unor insemnate fonduri bugetare ale statului roman (cei care judeca irational si prost sau carora nu le pasa de consecintele unor verdicte arbitrare date nu sunt pusi sa plateasca daunele create).
Populatia Romaniei in stadiul in care se afla dupa 25 de ani de la evenimentele din 1989 ARE NEVOIE MARE DE DREPTATE “ca necesitate sociala obiectiva” si nu de justitie ca sistem de drept ce functioneaza ca o platforma de aranjamente ale intereselor clasei politice dominante.
La zadarnicirea activitatii sistemului judiciar contribuie nu numai modul defectuos al organizarii si functionarii institutiilor abilitate ale statului ci si societatile de badyguarzi (cu obiect de activitate formal) dotate cu tehnica de lupta si de ascultare si firmele de detectivi particulari, care sunt in legatura directa, ilicita, cu membri ai clanurilor apartinind crimei organizate sau “cartite” din justitie ori politie si servicii secrete.
Infiintarea discretionara de firme (societati comerciale)constituite in cadrul serviciilor secrete cu scopul declarat de a se efectua supravegheri operative acoperite si care de fapt functioneaza dupa bunul plac al unor farisei aduc si mari prejudicii sistemului judiciar si nu numai.
Statutul pensionarilor cu pensii de serviciu sau speciale nu este in conformitate cu practicile europene, foarte multi fosti demnitari, justitiari, militari, functionari publici cu statut special care primesc pensii de serviciu-speciale (pentru ca au fost supusi unor interdictii legale de a avea pe timpul activitatii profesionale acces la alte venituri extra-profesionale) nu contine si reglementari speciale de aparare sau protejare a intereselor statului de catre acestia pe perioada (sau in primii 5 ani) cat au calitatea de pensionari.
Detinatorii multor secrete – inclusiv de stat – ori sunt constituiti direct in grupuri infractionale valorificand ilicit tot felul de ponturi pe diverse piete sau daca nu, lucreaza la vedere ca angajati pentru sustinerea (protectia) unor actori economici nocivi unde se comit infractiuni sau se desfasoara activitati daunatoare bunului mers al societatii. Combinatorilor din aceasta categorie de pensionari care favorizeaza ori sunt depistati ca fac parte din retelele infractionale, intr-o democratie autentica sau tara civilizata, li se anuleaza dreptul de pensie speciala sau de serviciu (a se vedea in tari din UE).
Reducerea sau degradarea independentei, integritatii si competentei in exercitarea profesiei, a personalului din, Politie, Justitie, structurile independente de control si alte autoriati ale statului a dus la subminarea capacitatii institutiilor publice de a participa in mod eficient, obiectiv si efectiv la lupta anticoruptie si combaterea marii criminalitatii in general.