Intre litera si spiritul legii nu mai exista practic nicio legatura. Pentru ca, desi magistratii judeca dupa acelasi cod penal, intre deciziile acestora au ajuns pur si simplu sa fie diferente ca de la cer la pamant. Astfel ca, daca instantele din teritoriu si cele de fond, de la „baza piramidei” judiciare, dau dovada de o clementa tot mai mare, instantele superioare par neiertatoare, rasturnand, de cele mai multe ori, toate calculele hartiei.
Si, fara a putea da aici un verdict cine greseste si unde e „buba”, cert este doar ca, fara putinta de tagada, ceva este putred in Justitia din Romania. Iar presiunea pentru apropierea celor doua moduri distincte de a face Justitie este acum mai mare decat oricand, mai ales ca pentru inceputul anului viitor sunt asteptate sa ajunga in fata instantelor unele dintre cele mai rasunatoare dosare. Si, tot la inceput de 2016, va avea loc si un asa-zis „moment zero”, cel al numirii unei noi conduceri a Consiliului Superior al Magistraturii. Pentru care se da deja o batalie de culise crancena. Mai ales ca toata lumea se asteapta ca Inspectia Judiciara sa-si intre, in sfarsit, cu adevarat in atributii si sa nu mai prefere sa astearna vesnic batista pe tambal, ca pana acum.
Asa nu se mai poate!
Deja se poate vorbi de doua Justitii paralele in Romania! Pe de o parte, in ultima vreme, s-a putut lesne observa ca la instantele de fond judecatorii dau dovada de tot mai multa clementa, preferand sa recurga la achitari sau sa dicteze pedepse la limita de jos a prevederilor legale. In schimb, aceleasi dosare ajunse pe masa magistratilor de la instantele superioare, fara a se aduce pe parcurs niciun fel de probe suplimentare, sunt judecate cu o cu totul alta masura. Astfel ca, de obicei, inculpatii care au scapat cu usurinta la primele instante, se trezesc acum ca primesc pedepse care se apropie de cele maxime. Asa ca una din doua: ori magistratii de la fond sunt prea „moi”, ori cei de la instantele superioare depasesc orice limita cu severitatea lor! Oricum, ceva trebuie facut pentru „uniformizarea” masurilor cu care sunt judecate aceleasi dosare. Deocamdata, ce-i drept, de multe ori DNA-ul a inclinat balanta prin anchetele realizate, care au demonstrat ca, nu de putine ori, „maleabilitatea” judecatorilor de la instantele de fond s-a datorat „atentiilor” in bani sau in natura primite de la inculpati. Cu toate acestea, ramane totusi un mare semn de intrebare cum de a ajuns sa nu mai gasesti practic un proces in care magistratii de la instante diferite sa nu interpreteze cat de cat la fel prevederile legale.
Razboi intre procurori si judecatori
Insa nu doar confruntarile „fratricide” dintre judecatori, purtate prin emiterea de decizii care se bat cap in cap, risca sa ameninte credibilitatea Justitiei. Pentru ca, de departe, cea mai crancena confruntare interna se poarta, de cativa ani buni, intre procurori si judecatori. Ce-i drept, sunt si cazuri in care si unii si altii, impreuna cu ofiteri de politie, fac parte din aceleasi „circuite” care au intrat deja sub vizorul DNA. Insa si in aceste cazuri cei implicati in influentele retele subterane specializate in traficul de influenta opun o darza rezistenta colegilor din afara „fratiilor”. Insa confruntarea dintre cele doua „caste” se duce mai ales la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii. Asa ca deja se trag sfori la greu pentru a se stabili cine va asigura conducerea viitorului CSM: un judecator sau un procuror. Iar agitatia creata in justitie in jurul acestui subiect fierbinte nu tine doar de orgoliul celor implicati, ci are o miza cu mult mai mare: controlul Inspectiei Judiciare.
Nodul gordian
Pana acum, cei de la Inspectia Judiciara mai mult s-au prefacut ca lucreaza. Astfel ca, in ciuda evidentelor, nu au deranjat niciodata pe nimeni. Desi, in nenumarate cazuri, sesizarile unor alte institutii si structuri contineau chiar indicii clare si probe privind adevaratele motive, in afara legii, ale deciziilor luate de unii magistrati. Insa Inspectia Judiciara s-a transformat intr-un „cimitir al elefantilor”, care a facut mai mult rau decat bine, protejand nu de putine ori „circuitele” despre care vorbeam. Iata insa ca, din informatiile pe care le avem, acest lucru se va schimba radical. Si „nodul gordian” al pasivitatii Inspectiei Judiciare va fi taiat, indiferent de cine va veni in fruntea CSM. Pentru ca o cerinta expresa a celor care monitorizeaza activitatea Justitiei de la noi este tocmai cea de a reda Inspectiei Judiciare rolul pe care trebuie sa-l joace, acela de factor activ in depistarea, deconspirarea si destructurarea „retelelor” subterane de magistrati corupti.
Fostul director din cadrul CFR Calatori Brașov, Gheorghe Rădulescu, a fost condamnat la trei ani și jumătate de închisoare cu executare de o instanța a Tribunalului Brașov.
Alţi doi inculpaţi de la Cluj trimişi în judecată, au primit condamnări cu suspendare sub supraveghere.
1. (…) condamnă pe inculpatul RĂDULESCU GHEORGHE (…) la pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev de art 66 al 1 lit a, b, g C.pen pe o perioadă de 3 ani, pedeapsă complementară executabilă cf art 68 lit c C.pen. (…) În baza art 72 C.Pen. deduce din pedeapsa închisorii durata reţinerii şi arestării la domiciliu a inculpatului RĂDULESCU GHEORGHE, respectiv de la 28.01.2015 la 4.04.2015.
2. (…) condamnă pe inculpatul SECARĂ VASILE(fost director general la SNTFC CFR Calatori Bucuresti) la pedeapsa de 2 ani şi 8 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 al. 1 lit. a, b şi g C.penal pe o perioadă de 2 ani , pedeapsă complementară executabilă cf art 68 lit b C.pen . În baza art. 91 al. 1 – 92 al. 1 cod penal suspendă sub supraveghere executarea pedepsei principale pe durata unui termen de 3 ani . (…)
3. (…) condamnă pe inculpatul BERINDEAN NICOLAE( fost sef oficiu juridic la SNTFC CFR Calatori Bucuresti) la pedeapsa de 2 ani şi 8 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 al. 1 lit. a, b şi g C.penal pe o perioadă de 2 ani, pedeapsă complementară executabilă cf art 68 lit b C.pen . În baza art. 91 al. 1 – 92 al. 1 cod penal suspendă sub supraveghere executarea pedepsei principale pe durata unui termen de 3 ani. (…)
Cam asta auzim peste tot, oamenii lui Dragnea, oamenii lui Zgonea , oamenii lui…
Si anul acesta, Iosif Szentes si-a facut datoria catre operatorii privati si impreuna cu actualul ministru al Transporturilor Dan M. Costescu, care pana de curand a fost directorul general al CFR SA, a tesut un nou mers al trenurilor, care a intrat in vigoare din 13 decembrie 2015, prin care efectiv se devalizeaza compania CFR Calatori doar ca sa faca jocurile operatorilor privati.
In noul mers al trenurilor tesut de Szentes si Costescu, zeci de trenuri regio ale CFR Calatori (adica personale) destinate in special navetistilor, pensionarilor, elevilor si studentilor au fost transformate in trenuri interregio.
In schimb, trenurile operatorilor privati au fost incluse in noul mers cu 5-10 sau 15 minute inaintea trenurilor operate de CFR Calatori ca sa-i fure calatorii de la compania de stat. Mai mult, prin transformarea trenurilor regio in interregio, pretul calatoriei s-a dublat sau chiar mai mult, dar durata de deplasare este aceeasi.
Fostul ministru al Transporturilor, Relu Fenechiu, şi fostul manager privat al CFR Călători, Valentin Dorobanţu, au fost preocupaţi să umfle conturile „băieţilor deştepţi” de la calea ferată prin subvenţii foarte mari, în timp ce compensaţiile pentru CFR Călători erau tot mai modeste în raport cu numărul călătorilor. Astfel, prin H.G. nr. 78/2013, pentru aprobarea actelor adiţionale nr. 1 pe anul 2013 la contractele de servicii publice în transportul feroviar de călători pentru perioada 2012-2015, Fenechiu a pecetluit opera de punere pe butuci a CFR Călători regizată pe ultima sută de metri a guvernului Emil Boc, prin HG nr 74/2012.
Dar fostul manager privat Valentin Dorobanţu, susţinut tacit de fost director al Direcţiei Feroviare din Ministerul Transporturilor, Claudiu Dumitrescu, dar si de adjunctul sau Marin Stancu, care cum vrea sa devina secretarul general al Ministerului Transporturilor, au acceptat ca pe mai multe rute rentabile operate de CFR Călători să fie introduse mai multe trenuri ale operatorilor privaţi.
S-au introdus ilegal mai multe perechi de trenuri personale (regio), la anumite ore de vârf, în aşa fel încât să fure călătorii companiei de stat.
Ulterior, inainte de a pleca de la Ministerul Transporturilor, Ioan Rus a emis si el un ordin prin care favorizeaza operatorii privati de tranport feroviar de calatori, in detrimentul companiei de stat.
In urma cu ceva timp, directorul general al compania CFR Calatori, Iosif Szentes, a dispus incredintarea, fara licitatie , a sumei de 7.200.000 de lei, adica circa 1.600.000 de euro, catre societatea „Informatica Feroviara” pentru prestarea de servicii informatice.
Potrivit informatiilor , incredintarea acestei sume mari de bani s-a facut si ca urmare a faptului ca Iosif Szentes este prieten bun cu Valentin Dorobantu, fostul controversat director al CFR Calatori, ajuns acum la operatorul privat Regiotrans Brasov, iar sotia lui Dorobantu este sefa la „Informatica Feroviara” . Trebuie precizat ca nu este prima data cand CFR Calatori da sume mari de bani, fara licitatie, catre „Informatica Feroviara” si aceata metoda a aplicat-o si fostii directori Valentin Dorobantu si Vasile Secara, iar acum Szentes continua practica predecesorilor sai.
Insa, aceasta atribuire cu dedicatie nu se putea face fara acordul celor doua doamne care dirijeaza si aranjeaza de multi ani, in functie de interese, toate achizitiile si licitatiile de la CFR Calatori- Carmen Maria Popescu si Elena Miu.
Nu trebuie omis faptul ca Dorobantu si Szentes au fost primii care, in 2012, au „tesut” mersul trenurilor in interesul operatorilor privati.
Iosif Szentes este cunoscut in randul ceferistilor ca un sustinator infocat al operatorilor de transport feroviar de calatori privati.
La transportul de calatori, firma dirijata de catre fostul director al CFR Calatori, Valentin Dorobantu, Regiotrans SRL Brasov, datoreaza CFR SA ca taxa de utilizare a infrastructurii suma de „1.479.274,33 lei, din care debit de 1.476.393,58 lei şi penalităţi de 2.880,75 lei”, adica aproape 340.000 de euro.
Practic, daca tinem cont ca TUI la calatori este de 9,04 lei/tren km, trenurile firmei dirijate de Valentin Dorobantu au circulat gratis pe calea ferata 163.636 km, adica de aproape 1000 de ori distanta dintre Bucuresti si Brasov.
PRINTRE CAUZELE RAZBOIULUI DINTRE JUDICIARISTI SE MAI POT MENTIONA:
– Crearea de structuri judiciare piramidale din personal ce manifesta obedienta fata de anumite grupuri de interese sau organizatii (politice ori apolitice);
– Crearea unor proceduri judiciare cu continut confuz, echivoc, care faciliteaza emiterea de speculatii in favoarea infractorilor sau faptuitorilor. (“Persoana care ajuta un hot la savarsirea de infractiuni, se numeste COMPLICE si este pedepsit pentru asta. Daca o alta persoana ajuta acelasi hot dupa ce a savarsit fapta, la ascunderea adevarului se numeste AVOCAT si este platit pentru asta » ceea ce constituie o mare aberatie sau CIUDATENIE JUDICIARA );
– Sistemul legislativ este dezlanat, necorelat si nesistematizat aspecte care ii determina si pe justitiarii de buna credinta sa faca interpretari confuze si precare in detrimentul bunului mers al sistemului judiciar si al interesului public general dar in folosul unei “Justitii de tip SRL”;
-ETC.
IN VEDEREA ELIMINARII UNOR DEFICIENTE EXISTENTE IN JUSTITIE este necesar:
– DEPOLITIZAREA (decuplarea ei de sistemul politic) sau respingerea amestecului deciziei politice in functionarea sistemului judiciar. Ca atare normele ce reglementează “compoziţia” Curţii Constituţionale a României(CCR) şi a Consiliului Superior al Magistraturii(CSM) precum şi unele proceduri judiciare trebuie revizuite astfel:
A. Pentru normalizarea activităţii C.C.R. se impun următoarele modificări;
– nr. membrilor să fie mărit de la 9 la 11, vârsta acestora să nu depăşească 62 de ani;
– membrii să fie alesi pentru o perioadă de cel mult 5 ani;
– 8 din nr. total de 11 membrii, să fie desemnaţi de către cele 16 Curţi de Apel din România (prin unul din algoritmi, fie primele 8 în primul mandat şi urmatoarele 8 în al doilea mandat, fie grupate câte două Curţi de Apel să-şi desemneze în comun cate un candidat de fiecare data), 1 candidat să fie desemnat de I.C.C.J. şi 2 din partea senatelor universităţilor de drept din Romania care se clasează în primele 2 locuri datorită numărului de absolvenţi admişi la I.N.M. în ultimii 5 ani;
B. Componenţa C.S.M. trebuie sa asigure “conectarea sau racordarea” justiţiei la nevoia socială de dreptate si ordine publică firească. Pentru aceasta este necesar ca cei 25 de membri să fie aleşi pe un termen de 3 ani (unii cu prezenţă permanentă-funcţie de nevoile impuse de buna funcţionare a structurii, alţii doar atunci când sunt necesare consultări, dezbateri ori de adoptat hotărâri în plen). Din motive de obiectivitate si eficienta se impune ca structura C.S.M. să aibă urmatoarea componenţă;
– 14 jurişti (situaţi pe funcţii de execuţie sau de comandă cu o vechime de cel puţin 5 ani în structurile respective) desemnaţi de către colegiile de conducere şi liderii de sindicat (federaţii) din fiecare minister;
– 2 şefii ai direcţiilor de personal (cadre) din M.J. şi respectiv din Parchetul General;
– 3 membrii desemnaţi de colegiile de conducere ale Poliţiei Romane, S.R.I. şi S.I.E.;
– 1 membru desemnat de I.N.M.;
– 1 membru din partea Uniunii Barourilor de Avocaţi din România;
– 2 membri desemnaţi de Universităţile de Drept din România care se clasează în primele 2 locuri datorită numărului de absolvenţi admişi la I.N.M. în ultimii 5 ani;
– 1 membru marcant desemnat de Clubul Roman de Presă;
– 1 membru desemnat de instituţia Avocatul Poporului a cărui rol activ în societate lipseşte cu desăvârşire, deoarece are un statut confuz competenţele sale nu sunt clar delimitate, administrative sau de justiţie.
Inspectiile judiciare pentru judecatori si procurori trebuie sa ramana cu acelasi statut existent in prezent.
– Pentru solutionarea cu obiectivitate si celeritate a dosarelor trebuie infiintata institutia judecatorului de instructie, pentru a se exclude procedura restituirii dosarelor prin invocarea exceptiilor sau a chichitelor avocatesti. Mersul infaptuirii actului de justitie trebuie sa aiba un singur sens care sa ofere celeritate. In baza procedurilor actuale in unele cazuri, Justitia nici nu poate fi urnita din loc. Modelul ce include institutia judecatorului de instructie functioneaza in toate statele europene, insa “maharii” justitiei romane se opun adoptarii acestuia din cauza ca el nu ar corespunde intereselor nelegitime ale celor care au mafiotizat sistemul judiciar;
– In fiecare unitate teritorial-administrativa trebuie sa se infiinteze cel putin un birou local destinat procurorului care are in raspundere (arondare) localitatea respectiva unde acesta sa aiba intilniri periodice cu cetatenii care au ceva de spus in legatura cu starea infractionala sau ilegalitatile cunoscute in zona respectiva;
– Sisitemul judiciar romanesc se mai poate eficientiza, prin infaptuirea justitiei cu obiectivitate si celeritate precum si cu cheltuieli minime, aplicand modelul Sistemului de Justitie CANADIAN, a Tribunalului Electronic, bazat pe stiinta ciberneticii judiciare. Completul de judecata este format dintr-un IT-ist sau cibernetician instruit si din punct de vedere ala cunostintelor juridice, un jurist ce detine si cunostinte IT si un calculator cu softul adecvat.
Numai valorile umane superioare, adevarate, inzestrate cu talent, inteligenta, mestesug competitional, harnicie si moralitate, omenie, sentimente de compasiune, impreuna cu procesul complex de instruire superioara a membrilor societatii pot constituii resursele si caile pasnice sigure si garantate ce pot aduce Romaniei progres si modernitate iar poporului roman FERICIREA COLECTIVA mult dorita si asteptata.
Dinamica alarmanta si complexitatea deosebita a faptelor imorale si antisociale de coruptie si ciminalitate organizata manifestate in societatea romaneasca postcomunista, gestionate cu abilitate demagogica de societatea politica a POLITRUCILOR impun actiuni ferme, radicale din partea tuturor JUCATRORILOR SI membrilor societatii, de buna credinta. La nivel natioanl sunt necesare eforturi umane si materiale deosebite in a determina STRUCTURILE RESPONSABILE si autoritatile abilitate sa se (auto)perfectioneze pt. intensificarea actiunilor de prevenire si combatere a fenomenelor antisociale grave, in mod special SISTEMUL JUDICIAR, aflat in stadiul de “paralizie”, trebuie sa functioneze la cote superioare, corespunzator civilizatiei si ordinii publice existente in randul natiunilor europene mult ravnite de romani.
Problemele privind marea coruptie, criminalitatea organizata, imoralitatea nationala si disolutia institutiilor statului trebuie analizate temeinic, lucid si rational de fiecare organizatie(institutie)publica, politica, civica responsabila ori de catre cetatenii romani cu discernamat nealterat, carora le pasa de situatia dezastroasa de regres si IMORALIATATE in care se gaseste natiunea romana. Aceste obiective de importanta istorica majora trebuie implementate, in structura „Strategiei de Securitate Nationala si de Aparare a Suveranitatii Nationale” precum si in cea referitoare la definitivarea integrarii Romaniei in UE ,ca factori de mare risc.