Faptul ca in cadrul DNA functioneaza o structura specializata strict in combaterea faptelor de coruptie din justitie nu este nici pe departe intamplator. In primul rand, din pacate, pentru ca un astfel de fenomen infractional este nu doar prezent, dar si inca destul de frecvent in randurile magistratilor. Pe de alta parte, desigur, rezultatele unor fapte de trafic de influenta la un asemnea nivel sunt cu atat mai grave.
Ce-i drept, situatia procurorilor care s-au specializat strict in „vanarea” magistratilor corupti este cu atat mai ingrata, cu cat ei trebuie sa respecte intru totul inamovibilitatea celor asupra carora au suspiciuni. Insa asta nu inseamna ca anchetele aflate in curs de derulare nu merg inainte, mai ales ca oamenii Laurei Codruta Kovesi lucreaza intens la intocmirea unei veritabile harti a instantelor unde se obisnuieste sa se dea decizii judecatoresti. Si toate intr-un sens unic, cel al achitarii „clientilor” DNA.
Soc in Justitie
Ce-i drept, de-a lungul anilor, procurorii anticoruptie au operat cateva arestari spectaculoase printre magistratii de frunte, in special judecatori care ajunsesera sa-si vanda deciziile ca la piata, cui da mai mult. Iar cazurile unor magistrati cu zeci de ani de experienta, ca Stan Mustata sau Mircea Moldovan, sunt cat se poate de relevante in acest sens. Insa intotdeauna a fost vorba de cazuri izolate, in care trasi la raspundere au fost doar judecatorii care au putut fi dovediti ca primeau spagi de la inculpatii pe care ii judecau. Numai ca, desi exista informatii tot mai alarmante privind existenta unor veritabile retele de trafic de influenta care actioneaza subteran la nivelul anumitor instante, nu s-a reusit pana acum deconspirarea vreuneia dintre acestea. Totusi, sursele noastre sustin ca, in cateva luni, se va produce o adevarata „deflagratie” care va zgudui din temelii Justitia romana. Iar schimbarile vor proveni nu doar in urma anchetelor procurorilor anticoruptie, dar si a unor schimbari majore care vor avea loc la nivelul conducerii Ministerului Justitiei, unde este asteptata detasarea unor experti occidentali care vor pune la cale o noua strategie.
Inspectia Judiciara doarme in bocanci
O alta dificultate intampinata de catre procurorii DNA specializati in combaterea faptelor de coruptie comise in cadrul justitiei este pasivitatea cvasitotala a „colegilor” din cadrul Inspectiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii. Unde, desi se strang plangeri „fara numar” despre abuzurile unidirectionale comise la unele instante de judecata, nu se misca nimic. Si cu toate ca multe dintre aceste sesizari contin si informatii extrem de valoroase sau chiar probe care ar putea inlesni imens munca procurorilor anticoruptie, cei de la Inspectia Judiciara au tot dormit in bocanci. Asa ca nici nu au facut anchete interne la modul serios, dar nici nu au binevoit sa-i instiinteze informativ pe procurorii DNA.
Au cazut tribunalele
Extrem de interesant este si faptul ca, in ultima vreme, „caracatita” judiciara specializata in „blatuirea” unor procese s-a mutat de la tribunale la Curtile de Apel. Pentru ca, desi cele mai multe „trantiri” s-au facut la primele instante, cele de fond, acolo unde erau si cel mai usor de manuit dosarele, dupa intrarea in vigoare a prevederilor noului Cod Penal, eforturile mituitorilor s-au concentrat pe gasirea unor „parteneri de afaceri” printre judecatorii de la Curtile de Apel. Iar logica acestei miscari este cat se poate de simpla: degeaba dadeau bani la tribunale, daca deciziile executorii se luau oricum la Curtile de Apel. Iar cateva dintre completele care impart dreptatea la acest nivel au intrat in vizorul procurorilor anticoruptie, dupa ce acestia au primit informatii privind apetitul unor politicieni sau miliardari de a face orice pentru a-si stramuta procesele la respectivele instante. Si unde, in nu putine cazuri, s-au intamplat adevarate minuni, inculpatii condamnati la instanta de fond la ani grei de inchisoare fiind achitati aici fara prea multe explicatii.
[poll id=”974″]
CORUPTIA ENDEMICA din Ro a carui nivel crescut nu este cunoscut in vreun stat civilizat din UE, a condus la dezvoltarea MAFIEI si a crimei organizate, la crearea unor clanuri care, zadarnicesc infaptuirea actului de justitie prin sustragerea, ascunderea, substituirea sau distrugerea probelor si gestionarea jocurile de interese realizate in combinatie de catre grefieri, avocati, notari publici, politisti, procurori, judecatori, experti, persoane din structurile de informatii secrete, afaceristi si oameni politici.
Procedurile judiciare si sistemul de reglementari superioare (ne mai vorbind de cele inferioare) din punct de vedere al ierarhiei juridice din Romania (a se vedea OUG-rile emise pe banda rulanta) permite emiterea de acte normative in scopul satisfacerii unor interese nelegitime de grup sau individuale, dovedind ca, CORUPTIA ESTE OFICIALIZATA-institutionalizata SI INTRETINUTA DE FACTORII PUTERII MAFIOTIZATE.
Sistemul legislativ este dezlanat, necorelat si nesistematizat aspecte care ii determina si pe justitiarii de buna credinta sa faca interpretari confuze si precare in detrimentul bunului mers al sistemului judiciar si al interesului public general dar in folosul unei “Justitii de tip SRL”.
Indicatorii de baza ce caracterizeaza eficienta sau randamentul sistemului judiciar romanesc, recuperarea prejudiciilor, celeritatea solutionarii dosarelor, numarul cazurilor cu amanari si schimbari de solutii precum si procentajul rechizitoriilor finalizate cu condamnari, reliefeaza din nefericire pentru democratia romaneasca originala si justitiabilii setosi de dreptate O STARE DE FAPT CATASTROFALA ce arata doar cheltuieli bugetare judiciare enorme din banul public fara nici o justificare (MULTI SALARIATI DIN JUSTITIE PRIMESC BANI DE CHIRIE 600 DE EURO/LUNA DESI EI LOCUIESC IN VILE STRALUCITOARE.
Din analiza valorilor anuale a indicatorilor mentionati rezulta ca prin politicile adoptate (de factori de decizie extrem de subiectivi cu scopuri ascunse si interese de clan sau de grup) in cadrul sistemului judiciar nu s-a dorit emanciparea sau adaptarea acestuia la cerintele si valorile noului sistem social democratic. Valorile anuale ale indicatorilor statistici mentionati mai arata ca sistemul judiciar este (un amalgam) afectat grav si sub aspectul organizarii institutionale, al functionarii structurilor, al procedurilor interne de lucru utilizate si al gestionarii resurselor (financiare, umane si materiale). Structurile JUDICIARE MILITARE supradimensionate care trebuiau desfiintate oadata cu intrarea Ro in UE sunt mentinute sa taie frunza la caini, incarcatura de lucru fiind aproape inexistenta.
În vederea eliminării deficienţelor existente in JUSTITIE este necesară si DEPOLITIZAREA (decuplarea ei de sistemul politic) sau respingerea amestecului deciziei politice in functionarea sistemului judiciar. Ca atare normele ce reglementează “compoziţia” Curţii Constituţionale a României(CCR) şi a Consiliului Superior al Magistraturii(CSM) precum şi unele proceduri judiciare trebuie revizuite astfel:
Pentru normalizarea activităţii C.C.R. se impun următoarele modificări;
– nr. membrilor să fie mărit de la 9 la 11, vârsta acestora să nu depăşească 62 de ani;
– membrii să fie alesi pentru o perioadă de cel mult 5 ani;
– 8 din nr. total de 11 membrii, să fie desemnaţi de către cele 16 Curţi de Apel din România (prin unul din algoritmi, fie primele 8 în primul mandat şi urmatoarele 8 în al doilea mandat, fie grupate câte două Curţi de Apel să-şi desemneze în comun cate un candidat de fiecare data), 1 candidat să fie desemnat de I.C.C.J. şi 2 din partea senatelor universităţilor de drept din Romania care se clasează în primele 2 locuri datorită numărului de absolvenţi admişi la I.N.M. în ultimii 5 ani;
Componenţa C.S.M. trebuie sa asigure “conectarea sau racordarea” justiţiei la nevoia socială de dreptate si ordine publică firească. Pentru aceasta este necesar ca cei 25 de membri să fie aleşi pe un termen de 3 ani (unii cu prezenţă permanentă-funcţie de nevoile impuse de buna funcţionare a structurii, alţii doar atunci când sunt necesare consultări, dezbateri ori de adoptat hotărâri în plen). Din motive de obiectivitate si eficienta se impune ca structura C.S.M. să aibă urmatoarea componenţă;
– 14 jurişti (situaţi pe funcţii de execuţie sau de comandă cu o vechime de cel puţin 5 ani în structurile respective) desemnaţi de către colegiile de conducere şi liderii de sindicat (federaţii) din fiecare minister;
– 2 şefii ai direcţiilor de personal (cadre) din M.J. şi respectiv din Parchetul General;
– 3 membrii desemnaţi de colegiile de conducere ale Poliţiei Romane, S.R.I. şi S.I.E.;
– 1 membru desemnat de I.N.M.;
– 1 membru din partea Uniunii Barourilor de Avocaţi din România;
– 2 membri desemnaţi de Universităţile de Drept din România care se clasează în primele 2 locuri datorită numărului de absolvenţi admişi la I.N.M. în ultimii 5 ani;
– 1 membru marcant desemnat de Clubul Roman de Presă;
– 1 membru desemnat de instituţia Avocatul Poporului a cărui rol activ în societate lipseşte cu desăvârşire, deoarece are un statut confuz competenţele sale nu sunt clar delimitate, administrative sau de justiţie.
Inspectiile judiciare pentru judecatori si procurori trebuie sa ramana cu acelasi statut existent in prezent.
Referitor la regimul disciplinar din SISTEMUL JUDICIAR pentru eliminarea lacunelor care permit manifestarea subiectivismului, in aplicarea acestuia, la nivelul structurilor componente ale sistemului judiciar (valabil si pentru militari, functionari simpli sau cu statut special), reglementarile in cauza trebuie modificate si completate atat din punct de vedere al continutului in materie cat si al aplicarii procedurilor, in sensul ca abaterile disciplinare sa fie clar delimitate pe grade de gravitate (ex. cuprinse in trei categorii, usoare, grave si foarte grave), iar incadrarile juridice pentru aplicarea de sanctiuni sa fie strict stipulate pe fiecare tip si gen de fapta.
Un aspect important in cadrul completarii reglementarilor pe linia regimului
disciplinar il constituie cel privitor la prescrierea raspunderii disciplinare. Referitor la acest aspect modificarile la reglementarile existente trebuie sa prevada ca atunci cand fapta comisa atrage dupa sine si alte raspunderi, materiala, contraventionala sau penala, prescrierea abateri disciplinare sa aiba acelasi termen cu cel prevazut in cazul acestora sanctiuni. Altfel asistam la tot felul de paradoxuri, gen vinovatul rasunde penal dar fapta este prescrisa pentru a raspunde si disciplinar, etc. Controlul judiciar ierarhic (judecatori superiori pe judecatori inferiori acestia pe procurori iar ei pe politisti) din cadrul sistemului judiciar este ca si inexistent.
Cei din sistemul judiciar condamnati pentru infractiuni de coruptie sau asimilate acestora trebuie sa nu mai primeasca pensie speciala ori alte facilitati oferite de statutul special.
Pentru solutionarea cu obiectivitate si celeritate a dosarelor trebuie infiintata institutia judecatorului de instructie, pentru a se exclude procedura restituirii dosarelor prin invocarea exceptiilor sau a chichitelor avocatesti. Mersul infaptuirii actului de justitie trebuie sa aiba un singur sens care sa ofere celeritate. In baza procedurilor actuale in unele cazuri, Justitia nici nu poate fi urnita din loc. Modelul ce include institutia judecatorului de instructie functioneaza in toate statele europene, insa “maharii” justitiei romane se opun adoptarii acestuia din cauza ca el nu ar corespunde intereselor nelegitime ale celor care au mafiotizat sistemul judiciar.
Trebuie scoasa urgent din procedura penala institutia NUP-ului deoarece nu mai tin vrajelile juridice precum ca in Romania JUSTITIA precupeteste, in folosul cetateanului, “principiul legalitati” si nu pe cel al oportunitatii. Munca judiciara imensa pentru finalizarea unor asemenea solutii constituie un (balast) pe care tarile din UE nu-l intrebuinteaza. Solutionarea dosarelor penale cu NUP incarca mult si fara folos activitatea justitiarilor (procurorilor si politistilor). In prezent circa 80% din nr. total al dosarelor constituie “sterilitate” fara finalitate judiciara pozitiva pentru care sunt cheltuite sume fabuloase din bugetul statului.
Cercetarea penala trebuie facuta numai pentru cazurile in care sunt indicii si certitudini fata de vinovati, celelalte situatii pot fi clasate (folisind proceduri riguroase de responsabilizare) intr-o evidenta pasiva unde se pot aduce completari cu noi date si informatii incriminatorii aparute pentru reluarea oricand a cercetarii fiecarui caz de trecere de la PASIV la ACTIV.
Dragi romani ,
Ma adresez romanilor INDEPENDENTI cu discernamanul neafectat, cu mintea limpede, lucida si sclipitoare prin a va propune sa reflectati profund la faptul cert demonstrat dupa 1989 ca subsistemele sistemului nostru social, politic, sindical, judiciar, legislativ, invatamant, sanatate, etc din Ro sunt decazute si mafiotizate, drept urmare trebuie reinventate altele deoarece transformate nu se mai poate pt ca se vor constitui alte partide, sindicate, etc noi tot cu mafioti politici, sindicalisti, etc vechi clonati dupa aceiasi reteta folosita dupa 1989.
PRABUSIREA Ro se datoreaza PRINTRE ALTELE si lipsei din spatiul public de ATITUDINE CETATENEASCA care s-a distrus continuu in mod programat de catre factori interni si externi ostili viitorului Ro.
Trebuie sa-l obligam pe JOHANNIS ca fost sef al unui forum cetatenesc sa ne ajute prin mijloacele si parghiile de care dispune la infiintarea de COMITETE CETATENESTI APOLITICE la toate nivelurile administrative si AUTORITATI PUBLICE din Ro care sa supravegheze punerea in opera a politicilor publice de dezvoltare si progres in toate domeniile vietii economico-sociale , folosirea eficienta a banului public, difuzarea adevarului in spatiul public,etc.
De asemenea trebuie sa militam cat se poate de eficient pt ca JOHANNIS sa ne ajute prin mijloacele si parghiile de care dispune si la STOPAREA exportului de SPECIALISTI si materie prima neprelucrata (lemnoasa, mineraliera, fier vechi etc) pentru ca Ro sa nu mai fie tratata ca o tara din lumea a treia si sa se poata initia in acelasi timp PAS cu PAS cresteri reale si continuue a productivitatii muncii si a nivelului de dezvoltare economica a tarii.