DEZVALUIRI Ai o poveste fotografii, sau materiale audio/video care crezi ca merita sa fie publicate?
Scrie-ne pe pont[@]enational.ro (fara [ ]) sau completeaza formularul de AICI!
Home » Dezvaluiri » Incredibila marturie a unui poet care a scapat din doua tentative de omor comise de fiul interlop!

Incredibila marturie a unui poet care a scapat din doua tentative de omor comise de fiul interlop!

Autor:

„National” prezinta povestea socanta a unui poet roman stabilit in SUA, pe care fiul sau, un temut interlop arestat pentru camatarie, a incercat sa-l ucida de doua ori, ca sa-i ia casa din Bucuresti.

 

Stelian Platon Incredibila marturie a unui poet care a scapat din doua tentative de omor comise de fiul interlop!

Stelian Platon este convins ca, dupa ce va iesi din puscarie, fiul ii va lua gatul

Poetul Stelian Platon (64 de ani), care locuieste in prezent in New York, a povestit jurnalistilor nostri cum a scapat cu viata din doua tentative de omor comise de fiul sau, Giulio Platon, fost luptator in Legiunea Straina, arestat in primavara acestui an la Teleorman, alaturi de fratele interpretei de muzica populara Silvia Riciu. Artistul ne-a marturisit ca si-a crescut singur copilul si ca l-a cam scapat din mana in perioada facultatii, cand el a plecat peste ocean ca sa munceasca si sa-i asigure un trai decent. „S-a inrolat in Legiunea Straina si, in cei cinci ani de contract, s-a transformat intr-un individ fara mila, fara prieteni, fara sentimente.

teleorman1 Incredibila marturie a unui poet care a scapat din doua tentative de omor comise de fiul interlop!

Gasca lui Giulio Platon a fost bagata la racoare de procurorii DIICOT

Apoi a fost arestat in Spania, pentru trafic de persoane, iar dupa ispasirea pedepsei s-a intors la Bucuresti, unde revenisem si eu si ma recasatorisem”. Atunci, Giulio Platon i-a cerut tatalui sa-i doneze casa, insa parintele a refuzat, de teama ca va ajunge pe drumuri. „M-a atacat intr-o sala de forta, unde eram antrenor de culturism. M-a lovit si am cazut lat, iar fiul meu a continuat sa ma loveasca. M-a salvat un prieten, care m-a dus la spital. La scurt timp, casa mi-a fost incendiata, iar Giulio m-a sunat a doua zi si m-a intrebat «daca mi-a placut surpriza»”.

A dezgropat un mort si i-a furat bijuteriile

Dupa ce si-a facut incalzirea cu propriul tata, Giulio Platon s-a apucat de treaba. Si-a facut o brigada de 14 insi si a semanat teroare in Bucuresti si in judetul Teleorman, facand victime in Videle, Alexandria si comuna Bragadiru. „Impreuna cu banda lui, a deschis un mormant al unui tanar care decedase in Spania, a jefuit defunctul de imbracaminte si inelele de aur de pe degete si, intr-un gest de total dispret fata de traditie si cultul mortilor, a furat si banii din buzunarele decedatului. (…) A dat bani cu camata si a santajat zeci de persoane, fiind protejat de politistii carora le oferea parte din prada”, ne-a mai relatat poetul Stelian Platon. Dupa ce si-au facut de cap ani la rand si au stors sute de mii de euro de pe urma victimelor terorizate, Giulio Platon si „locotententii” sai au fost arestati abia anul acesta, in aprilie, alaturi de interlopi picand si politistii corupti. Chiar si asa, cu el dupa gratii, tatal lui Giulio Platon este convins ca acesta nu va sta prea mult in inchisoare si, odata pus in libertate, va duce la bun sfarsit planul care i-a esuat de doua ori: acela de a-i lua viata!

Aceasta este scrisoarea poetului Stelian Platon, primita pe pont@enational.ro!

“Subsemnatul Stelian Platon, cetatean roman domiciliat in SUA (adresa nu o publicam, din motive lesne de inteles – n.r.) in varsta de 64 ani ma adresez  dumneavoastra in dorinta de a face cunoscute faptele fiului meu, Giulio Platon, pentru care dictionarele nu au inventat suficienti termeni in a le condamna.

In anul 1973, intr-o duminica, pe intai iulie se naste un baietel frumos, cu par des si negru si cu pumnul drept inchis. Il deschidea chiar normal si atunci, dar din cele ce urmeaza, cineva ar putea crede ca a fost o predestinare. El este fiul meu, pe care, la 8 luni de la nastere, mama lui il abandoneaza fericita ca a descoperit gustul aproape fatis al aventurilor amoroase.

Prin urmare ramane cu mine, care, ajutat de parintii mei, duc mai departe responsabilitatea si dragostea pentru primul si unicul vlastar sosit in familia noastra. Il botezaram cu un nume frumos cu rezonanta latina , cum sta bine unui roman, oarecum amintind de frumoasa luna iulie in limba italiana si chiar si engleza, deci se va chema Giulio. Justitia imi incredinteaza copilul intrucat dovezile preocuparii si dragostei mele pentru acest copil erau de necontestat, iar aventuroasa mama va plati pensia alimentara conform hotararii judecatoresti. Prilej de mari insistente cu ajutorul militiei de-atunci, in fiecare luna, cand trebuia sa trimita pensia alimentara. Era singurul fapt care mai putea dovedi ca noul nascut are si o mama. Copilul creste inconjurat de o enorma dragoste familiala venita din toate directiile: bunicii lui, eu si sora mea (stabilita pe-atunci in Alexandria ), care a contribuit ajutandu-ma, mai ales spre perioada majoratului copilului. (…)

Intre timp m-am recasatorit, viata de familie intra pe un traseu normal si linistit, iar el incepe cursurile la una din facultatile americane nou aparute la noi. Nu mai putem continua afacerile private, inchid firma si explic fiului meu ca trebuie sa plec din tara pentru a putea sa mentin un nivel de viata decent, cat mai ales ca el sa poata termina fara probleme facultatea etc. Ii las lui Giulio in grija continuarea facultatii, apartamentul, bani, doua masini pentru vanzare, ca sa aiba bani, pana cand voi putea trimite din America o suma lunara pentru el. Odata ajuns in America, imi contactez fiul, iar acesta imi da vestea ca a abandonat facultatea. Apoi aflu de la sora mea ca a furat bani de la ea din casa si de la mama mea. Astfel pregatit, a plecat in Franta si a trecut cu brio testele foarte dure pentru a intra in Legiunea Straina. Dupa numeroase probleme intampinate in Legiunea Straina, datorita regimului de viata care i se impunea, cat mai ales cele determinate de atitudinea lui, care incepe sa rodeasca sub regimul spartan pe care l-a gasit aici, se produce o schimbare de neimaginat in el, devenind o forma de viata – fara mila, fara, prieteni, fara sentimente de familie, fara,fara, fara…. La terminarea stagiului, dupa cei 5 ani de contract cu Legiunea Straina, incepe o activitate de colaborare cu hotii romani-tigani care praduiau magazine, banci, case particulare, automate bancare de strada, trafic de carne vie, droguri, etc., prin Paris si diverse localitati franceze. Incercand sa scape, dupa un timp, de legiuitorii din Franta, se muta in Spania cu aceeasi activitate. In aceasta perioada incepe un concubinaj cu tanara de 18 ani Andreea Pistol, pe care a cunoscut-o intr-una din permisiile lui venind acasa in Bucuresti. Reuseste sa aduca langa el in Spania  pe noua sa prietena, iar ceea ce  isi insusea din „afacerile” lui, dadea aproape totul celor doua fete ale sorei mele, care de-acum se stabilise in Spania pentru acelasi motiv al romanilor care ajunsesera acolo pentru un loc de munca. Eu si sotia mea suntem tinuti departe de orice informare cu privire la viata lui, traind permanent ingrijorarea pentru drumul intamplator pe care baiatul nostru il urma. Este arestat de cateva ori pentru trafic de carne vie si droguri.

Atat mi-a spus, ca este inchis nevinovat, iar eu am incercat diverse  demersuri in presa din tara, cat si la telefon reusind sa vorbesc cu ambasadorul roman in Spania, insa nu am rezolvat nimic, intrucat Giulio al meu savarsise in mod real real fapte penale pe teritoriul spaniol. Dupa ispasirea pedepsei,  se muta la Bucuresti, stabilindu-se ca un vrednic sot cu sotia in casa parintilor Andreei. Acum apare si rodul asa-zisei iubiri dintre ei, un baietel care, se constata ulterior ca este suferind de autism.  Pe de alta parte, insa, incepe nebunia: Andreea este batuta si maltratata de catre Giulio, si aici in casa parintilor ei, asa cum obisnuia de cand s-au hotarat sa convietuiasca impreuna.  Insa Andreea nu mai poate sa ascunda aceasta trista si periculoasa situatie,  si se destainue mamei sale. Aceasta, datorita stresului creat de catastrofala noutate, suferinta uriasa si neputinta de a interveni, cat si faptul ca tinea ascuns necazul ca sa nu mai sufere si sotul ei, pentru nelegiuirea aparuta in casa asupra fiicei sale, ajunge la un tragic rezultat: imbolnavirea. Intr-una din zile, cand, disperata si ingrozita ca fata ei este batuta de fata cu ea, incearca sa intervina, iar  „bravul” legionar incepe s-o loveasca si pe ea si o alunga din casa. Tatal Andreei nu era acasa, ci era intr-una din calatoriile sale dupa marfa cu care isi aproviziona magazinul. Dupa cateva spitalizari, biata femeie afla ca in urma stresului suportat in perioada de cand fata sa locuieste cu Giulio s-a ales cu diagnosticul ciroza. Ca si cum nu ar fi fost de fata la toate acestea, Giulio reuseste alta nenorocire. O determina pe Andreea sa faca un imprumut  la banca de 50.000 de euro, asigurand-o ca el cu afacerile lui va inapoia suma de trei ori. Andreea reuseste acest imprumut deoarece era trecuta de parinti pe actul de proprietate al casei.

Linistit, cu suma de 50.000 de euro isi cumpara un apartament in Bucuresti si locuieste aici cu o fata in varsta de 18 ani, din comuna Contesti jud. Teleorman, pe care o alinta spunandu-i “Oni”.

Isi continua stilul de viata infractional si, in plus, isi extinde activitatea  ocupandu-se cel mai intens de camatarie, jaf, santaj cu violenta si diverse forme de inselaciune si falsuri in acte publice, ca si profanare de morminte. Astfel, in cimitirul din comuna Bragadiru –Teleorman, deschide intr-o noapte impreuna cu banda lui, un mormant al unui tanar bragadirean care decedase in Spania, unde sperase sa-si afle o viata cat de cat normala. Deschide  intr-o noapte mormantul, jefuieste decedatul de imbracaminte si inelele de aur de pe degete si, intr-un gest de total dispret fata de traditie si cultul mortilor, fura si banii din buzunarele decedatului, pusi acolo de parintii tanarului, dupa cum cere datina populara. Faptele lui abominabile nu se opresc aici si incepe sa-si arate adevarata fire, schimonosita de ura impotriva a tot ce inseamna civilizatie, lege si morala. Aici, in comuna  Bragadiru jud. Teleorman, unde eu m-am nascut si exista casa parintilor mei, „confisca” dupa propriai lege un bar, cateva case particulare, distruge ogoarele cu culturi ale unor cetateni, folosind un ATV (tipul de motocicleta cu 4 roti), pe care si l-a insusit tot prin jaf cu violenta, totul cu un singur scop: pentru a semana teroarea si a pentru a se vedea ca cine nu corespunde intentiilor sale nu va mai avea nici hrana pentru care au trudit din greu la camp.

Cei schiloditi cu bataile sale nu au curaj sa faca plangeri, sau sa ceara o protectie postului de politie din comuna Bragadiru, intrucat seful politiei locale si adjunctul sau erau “oameni cinstiti” care mancau o paine alba de pe urma acestui Andrii Popa Cel Vestit, care tragea cu pistolul sau cu pusca prin comuna (mai ales cand bea). Cu aceste scule, cat si cu alte aparate electronice se descurca pentru a se acoperi la timp de eventualii „oameni ai legii”, cu ajutorul carora capatase atata „demnitate” printre localnici, incat acestia traversau drumul cand il vedeau, iar seara se baricadau in case, dandu-i astfel bilet de ingaduinta sa fure ce vrea de la ei, dar sa le lase viata lor si a copiilor lor. De asemenea, nu lipsesc nici cele mai aberante fapte prin care stia ca va sadi teama si groaza in populatia comunei Bragadiru, urcand numai astfel pe un soclu din imaginatia lui ticaloasa. Asa de exemplu, intr-una din zile, vazand un magar care pastea linistit pe marginea unui sant, al unui om sarman din comuna, a luat sabia din masina, unde o purta permanent alaturi de armele de foc, si s-a dus la magar, caruia i-a taiat gatul, capul cazandu-i alaturi. Trecatorii nu au avut curajul nici sa se opreasca, curiosi si ingroziti, ca sa inteleaga ce s-a intamplat. Lumea ocolea infiorata balta de sange, iar el simula intocmai ca Bruce Lee, revenirea dintr-o profunda si strategica concentrare asupra momentului executiei. Un cetatean a riscat si l-a intrebat ce s-a intamplat. Iar el a spus: “s-a hotarat al dracului magar sa doarma in drum!”

In anul 2005, revenit in Bucuresti, pune la cale si savarseste doua tentative de ucidere, asupra mea. Am fost salvat insa de un prieten la prima imprejurare, cand nu am fost atent. In sala unde eram antrenor de culturism, a venit la mine si prin surprindere m-a lovit (nu stiu nici azi in ce fel sau cu ce) si am cazut la podea inconstient, si a continuat cu lovituri de picior la cap si la corp,  insa a intervenit prietenul amintit, care a avut inspiratia si mi-a prins limba aproape gata sa mi-o inghit, in starea de lesin in care cazusem lovit la cap. Instruitul meu fiu “legionar”, de-acum devenise un insetat de sange si omoruri, neprecupetind nici macar viata mea, tatal sau, in satisfacerea acestor porniri criminale. Am fost transportat cu Salvarea la Spitalul Universitar din Bucuresti, unde, dupa o saptamana am inceput sa devin constient. Fiul meu insa continua si incendiaza partial casa noastra, adica a parintilor sai, din Bucuresti. Supararea si ura care nu aveau  limite se datorau faptului  ca, intr-o discutie anterioara, imi ceruse sa consimt sa-i trec casa si tot ce se mai gasea, pe numele lui. Motivand ca el a terminat stagiul in legiune si intentioneaza a se casatori. L-am poftit cu toata inima sa locuim impreuna pana gasim o rezolvare pentru el si eventuala sotie. Acest lucru l-a infuriat, amenintand apoi ca este casa lui, si ca fiu el este in drept total asupra agoniselei mele si a sotiei, deci asupra celor detinute de parintii lui. A urmat inca o incercare de a ma termina fizic, dupa o scurta perioada, insa prudenta mea, care de acum imi cunosteam singurul dusman din aceasta viata, m-a ajutat sa previn momentul pus la cale de el. Mi-a transmis ulterior ca daca voi trece totul pe numele lui, el va transforma casa intr-o uimitoare vila.  Nedorindu-mi vreodata sa am alt fel de casa, desigur nu am dat nici de data asta curs unei astfel de discutii.

Urmeaza alta tentativa, de-acum. Aceea de a incendia casa. Asa se face ca intr-o noapte, cand nu adormisem la acea ora tarzie, eu obisnuind sa scriu noaptea, am observat prin geam ca in curte erau flacari. Am fugit disperat sa incerc ceva ca sa opresc incendiul. Am reusit cu ajutorul sotiei sa stingem focul cu un furtun intamplator ramas din timpul zilei, montat la cismeaua din curte. Au ars grinzi stivuite in curte si o parte din foc se extinsese asupra acoperisului. Ajutorul a cativa vecini de langa casa a facut ca sa evitam distrugerea totala a casei.

A doua zi pe cand ne intrebam ce-am putea explica la politie, el, Giuli, copilul meu ne-a dat un telefon si ne-a intrebat ironic daca ne-a placut surpriza din timpul noptii. Apoi ne-a spus ca va face in asa fel incat sa-i dam casa care este a lui, ca unic mostenitor.

Apar acum si primele semne ale starii mele atac de panica, urmat de depresie psihica, urmata de aritmie. Copilul meu, imi pare ca raspandeste un blestem in jurul sau. Urmeaza stari periculoase in care simt senzatia ca mor, aritmia devenind cea mai periculoasa pentru viata mea. Mergand la medic, am aflat ca  multele medicamente de care am nevoie de acum incolo, nu vor mai putea lipsi din viata mea, deoarece risc sa fac un atac de cord. Prin urmare, acest copil atat de iubit, crescut cu numeroase sacrificii,  m-a „aranjat pentru toata viata”, asa cum sustinuse ca o sa faca, in numeroasele lui amenintari. Simt ca nu mai sunt omul de dinainte, fara probleme de sanatate. In desele crize de aritmie, ma sperie ingrozitor puternica senzatie de moarte creata de aceasta stare .

Pe de alta parte, Giulio si-a continuat activitatea de camatar, in comuna mea natala, unde se afla si casa parintilor mei,  desigur intr-o buna stare, dar fara sa mai locuiasca cineva in ea, intrucat parintii decedasera cu ani in urma.  Totusi Giulio al meu, fara nici un drept  scris sau nescris, nu o iarta si, abuziv, sub pretextul ca vrea sa o renoveze, distruge orice urma de locuinta, lasand doar zidurile in picioare. Savarseste acest act de barbarie fara acordul meu sau al surorii mele. Totodata se duce in Zimnicea, unde a locuit mama lui si vrea sa cunoasca cei doi copii ai fostei mele sotii, adica ai mamei lui naturale. Aflase ca aceasta a decedat si, desi nu l-a dorit nici o clipa de cand l-a parasit (adica de la 8 luni pana la 32 de ani), el ca un erou de legenda proasta merge si isi cunoaste fratii vitregi. Acestia sunt parasiti de tatal lor, fata are 40 de ani, activeaza la canalul tv. „Favorit”, ca interpreta de muzica de petrecere, iar baiatul in varsta de 23 de ani este fara ocupatie. Giulio ii spune mezinului, Bogdan Raciu Scoret, ca vrea sa il ajute precum un tutore, acesta accepta, iar sora e fericita ca fratele pana acum necunoscut are suflet mare si-i va oferi ajutor in totalitate mezinului.

Zis si facut. Il ia pe Bogdan, il face „locotenentul” sau si-i ofera un rol important in profanarea si jefuirea mormantului amintit. Astfel se transforma in fapt apropierea frateasca fata de fratele-vitreg-tutore,  facandu-l partas in toate actiunile lor antisociale.

Asa se face ca pe 10 aprilie 2013, Giulio ii ofera marele ajutor mezinului Bogdan, frate al cantaretei de muzica populara Silvana Raciu. Adica ii ofera un loc langa el, in duba DIICOT-ului, in care au fost urcati cu catuse la maini, alaturi de restul bandei, cei 14 flacai capabili sa savarseasca cele mai oribile fapte antisociale,nedandu-se inapoi de la nimic ce le-at fi iesit in cale. A se observa ca promisiunea fata de sora vitrega Silvana Raciu, se indeplinise: lfratele Giulio, l-a „ajutat” pe mezinul Bogdan, asigurandu-i un loc intr-o puscarie, unde va sta probabil destui ani, dar regretabil ramane detaliul ca nu se vor mai simti atat de apropiati, datorita repartitiei care nu tine cont de asa-zisa lor fratie. In aceasta perioada, boala mamei Andreei se agraveaza si nevinovata femeie decedeaza. Victima de conjunctura? Fara doar si poate, spun cei ce cunosc tragedia familiei Andreei Pistol.

De remarcat totusi ca acum, infractorilor nu le mai foloseste protectia celor de la politia din Bragadiru, Zimnicea, sau Alexandria, fiindca deocamdata politistii respectivi nu se pot ajuta nici pe ei in fata instantei de judecata, unde alaturi de cei protejati pana mai ieri, acum se straduiesc sub tirul de intrebari al procurorilor, sa-si aminteasca marsavia proprie.

In perioada celor doi ani de jafuri si prapad comise in fruntea acestei bande de 14 „eroi”, si la adapostul agentului – sef al politiei si al ajutorului sau, din comuna Bragadiru, cat si al celor amintiti mai sus, acest unic fiu al meu, care nu mai pot crede ca este al meu, sau din familia mea, el, fostul ideal al vietii mele si sufletul meu, savarseste  fapte crude in Bragadiru. „Confisca” 30 de vaci odata, alte 5 alta data, impreuna cu grajdurile lor, un A.T.V., un bar, cateva case, incendiaza unele masini ale celor ce nu i-au dat banii la timpul modificat de el. Alte „incursiuni” face in comuna Contesti, Bujoru, Pietrosani (jud. Teleorman), in Bucuresti, Videle si Alexandria , plus ce vom mai afla de la procurorii DIICOT din Alexandria . Acestia au hotarat ca pe 10 aprilie 2013 sa puna capat acestui vertebrat care numai om nu se mai poate numi, adica dragului meu fiu si posibil ucigas al meu, ce conducea clica de 14 insi (recrutati din Bragadiru). Il aresteaza, folosind cam 15-25 de mascati si ii confisca tot ce se cunoaste pe baza cercetarilor de pana in prezent. Cercetarile continua, mai ales ca prietenii politisti au fost depistati ulterior ca facand binecuvantari pentru ticolosii care devenisera legea in judetul Teleorman. Arestul care a fost initial pentru 29 de zile, s-a prelungit ajungand in prezent la a 4-a luna de cercetari.

Oamenii speriati si jefuiti, batuti si schiloditi ori santajati, spera in tacere, fie din spital unde le „aranja” ticalosul sa ajunga in urma batailor ce le aplica, fie din casele lor, pana acum la cheremul auto-intitulatilor camatari, spera deci ca Dumnezeu prin constiinta instantelor sa le dea pedeapsa bine castigata de asiduitatea lor de microbi ai societatii.

Oare se va „indura” Codul Penal al Romaniei sa le dea conform suferintei morale si fizice a populatiei maltratate de acesti raufacatori, o pedeapsa direct proportionala cu faptele lor? Schiloditii si jefuitii, cat si restul populatiei comunei Bragadiru, asteapta cu infrigurare dar si cu indoiala, decizia magistratilor. Noi continuam sa credem ca nu toata justitia romana este atinsa de morbul coruptiei, si ca Romania mai are coloana vertebrala chiar prin institutia justitiei.

Speranta populatiei care are de suferit de pe urma acestei bande, poate  exprimata prin parafrazarea unui mai vechi dicton, in forma adaptata: „Daca justitie nu e, nimic nu mai e”.

Precizez ca nu initiez acest demers  decat nadajduind ca orice fapta abominabila iindiferent de catre cine e savarsita, ea trebuie supusa judecatii drepte, iar lumea in care traim, sa ia cunostinta de ceea ce I se poate intampla. Eu cred ca fiul meu va primi o pedeapsa pe masura gravitatii faptelor comise. Si, bineinteles, va trebui sa isi asume raspunderea. Ma tem insa ca cele doua tentative de asasinat asupra mea nu sunt cunoscute de Tribunalul Telorman si nu apar in dosar, fapte pentru care ar fi  „rasplatit”, asa cum spune codul penal, referindu-se la tentative de omor. Iar cand isi va fi ispasit pedeapsa, la ce sa ma astept? Ca ma va cauta pentru a-si duce la indeplinire planul lui diabolic, acela de a-mi lua viata pentru ca nu am vrut sa trec pe numele lui locuinta mea? Cand ajungi sa vrei sa iti omori propriul tata, despre ce morala crestina si sociala mai poate fi vorba?”

Stelian Platon – tatal totusi in viata

Daca ti-a placut articolul, urmareste Ziarul NATIONAL pe facebook    

Spune-ti parerea


x
stiri nationale
stiri interesante
stiri mondene
stiri politice
interesant
acronim