AcasăDezvaluiriAncheteLa „Doi s’un sfert” s-au sifonat banii pentru... sifoane!

La „Doi s’un sfert” s-au sifonat banii pentru… sifoane!

Dupa cum „National” dezvaluia in exclusivitate saptamana trecuta, situatia de la Directia de Informatii si Protectie Interna devenise una de-a dreptul exploziva, odata cu inmultirea „raidurilor” procurorilor DNA la sediul „Doi s’un sfert”. Seviciu secret care, fie vorba intre noi, a fost intotdeauna „pe invers” in ceea ce priveste prioritatea misiunilor legale pe care le avea de indeplinit. Dar iata ca „minunea” s-a petrecut si, in sfarsit, s-a spart „buboiul” si aici, ceea ce reprezinta o dovada in plus ca, de aceasta data, „vocea strazii” a fost nu doar auzita, dar si perceputa asa cum trebuie, iar „curatenia generala” declansata la nivelul Ministerului de Interne va continua pana la sfarsit.

Ofițerii DIPI își pot plăti informatorii dintr-un fond secret

Ceea ce reprezinta practic singura sansa pentru „resetarea” din temelii a activitatii acestui minister vital pentru siguranta nationala. Si pentru a intelege mai bine de ce este nevoie de tot acest suflu nou este suficient sa amintim ca unii sefi din cadrul „Doi s’un sfert” au fost acuzati in diverse anchete de efectuarea unor actiuni paralele de filaj sau chiar de contra-filaj impotriva ofiterilor sub acoperire aflati in misiuni legale. Dar si ca, dupa cum reiese din informatiile intrate in posesia noastra, s-a ajuns pana acolo incat unele informari sa nu fie trimise cu celeritate catre alte structuri abilitate. Iar pentru ca tacamul sa fie complet, la „Doi s’un sfert” exista indicii rezonabile nu doar ca se acordau salarii de excelenta pe cu totul alte criterii decat cele profesionale, dar si ca „s-a umblat”  la FCO, Fondul Cheltuieli Operative pentru informatori.

Gelu Oltean a lansat moda filajelor paralele la „Doi ș‘-un sfert“

Adica ajunsesera pur si simplu sa sifoneze banii primiti pentru a plati „sifoanele”, inselandu-i astfel pe „turnatorii” din evidentele secrete. Oricum, important este ca, iata, DIPI poate redeveni acum structura de elita care ar trebui sa fie. Ca si DGA, „ultimul mohican” unde conducerea aplica politica strutului, bagandu-si capul pe sub birouri pentru a se face ca nu vede ca „sora mai mica” a DNA are nevoie, la randul sau, de un suflu nou pentru a reveni la standardele de profesionalism la care era cu ceva ani in  urma.

Turnatori pe hartie

Cum latura de protectie interna a fost oricum cam intotdeauna neglijata pana acum la nivelul DIPI, cu siguranta ca principala caracteristica a fisei postului pentru cei de la „Doi s un sfert” o reprezinta strangerea de informatii. Iar in acest sens, cei de aici sunt abilitati inclusiv sa-i „premieze” pe cei care le dau ponturi improtante, in acest scop fiind creat de altfel si FCO, Fondul Cheltuielilor Operative. Este vorba despre un fond secret destinat platii informatorilor profilati recrutati  mai ales din randurile celor care dispun de posibilitati informative vizand lumea interlopa. Si ca sa nu pozam in unii mai catolici decat papa, sa amintim ca astfel de practici sunt uzitate, pe scara mult mai larga decat in Romania, in toate tarile occidentale. Marea problema la noi pare sa fi fost insa suspiciunile privind posibila deturnare a acestor fonduri, efectuandu-se acum verificari privind modul in care au fost platiti „turnatorii pe hartie”. Adica daca acestia chiar existau cu adevarat si, daca da, daca au si fost platiti asa cum se atasa la deconturi. Si, bineinteles, daca acestia au si dat ponturi informative ce s-au finalizat cu dosare penale pentru aceasta remuneratie. De asemenea, unele rapoarte informative intrate in posesia noastra arata ca in anumite cazuri exista suspiciuni privind acordarea preferentiala a unor salarii de excelenta in cadrul „Doi s’un sfert”. O practica veche, prin care unii favoriti sau favorite au primit, de-a lungul vremii, un salariu de excelenta in cuantum de 30-40-50 la suta din salariul de baza, cu eludarea normelor interne ale MAI, care prevad extrem de clar „activitatile cu grad ridicat de complexitate si risc dispuse” pentru care se acorda aceste premieri. Ceea ce nu este in nici un caz situatia unor soferi, secretare sau alti angajati care trebuiau sa se „evidentieze prin acte exemplare de curaj si devotament”, dupa cum statueaza regulamentele interne.

Pe persoana fizica

De asemenea, de-a lungul vremii s-a conturat tot mai mult scenariul sumbru ca, la anumite niveluri de conducere, informatiile primite din teritoriu si cu riscul unor ofiteri sub acoperire au fost folosite in interes personal sau al anumitor grupuri de influenta, fara a fi repartizate catre alte structuri care le-ar fi putut valorifica operativ. De altfel, in acest gen de „mosmoande” informative a excelat fostul director al DIPI, Gelu Oltean, dar se pare ca acesta nu este singurul exemplu. Sa nu mai spunem ca membrii acestor grupuri distincte din cadrul DIPI, batandu-si practic joc de munca tuturor celorlalti colegi, erau platiti  regeste de unele firme private pentru munca informativa depusa in paralel.

Pai e bine, nea Janica?

Odata cu „schimbarea liniilor” la nivelul tuturor celor mai importante structuri din cadrul MAI, iata ca si la DIPI exista acum sansa ca ofiterii sub acoperire de aici  sa-si faca meseria si doar meseria, iar „ochiul si timpanul” Internelor sa intre, in sfarsit, in „lumea buna” a serviciilor secrete, acolo unde ii si este locul, de altfel. Cu totul altfel stau insa lucrurile, cel putin momentan, la nivelul Directiei Generale Anticoruptie, acolo unde ultimele ramasite ale „fratiei chestorilor” par sa refuze, cu o incapatanare demna de o cauza mai buna, sa faca un gest de onoare. Este poate si cazul chestorului Janica Arion Tiganasu, cel care in decembrie 2013 pleca de la conducerea DGA, in scurtul exil de la DGMO acesta pregatindu-si la acea data dosarul de pensie. Numai ca, readus dupa doar doua luni la sefia DGA, pe care o imparte alaturi de Liviu Croitorescu, un client mai vechi al DNA, „nea Janica” este inca si acum pe pozitie. Chiar daca, dupa cum sustineau sursele noastre, numele acestuia, dar si al unei rude foarte apropiate, apare in itele unei complexe anchete instrumentate de catre procurori cu privire la acordarea preferentiala de credite de catre filiala „de fite” a unei renumite banci.

author avatar
Catalin Tache
4.393 afisari

3 COMENTARII

  1. Departamentul de Informatii si Protectie Interna este o structura de
    informatii, cu subordonare directa primului-ministru si ministrului de interne (situatie nemaintalnita in tarile din U.E. sau cu democratie reala), a fost infiintat dupa evenimentele petrecute in 1989, din motive istorice conjuncturale pentru a se oferi de munca unor cadre ce au apartinut vechiului sistem de informatii existent pana in 1990 si din interese mai putin morale ori legitime. La aceasta fosta U.M. 0962 sau U.M. 0215 Bucuresti au activat si multi indivizi „dubiosi” care au influientat in sens negativ cultura organizationala a institutiei ministerului de multe ori chiar au manifestat atitudini ostile fata de mersul natural legal si democratic al unitatii in interesul societatii romanesti.
    Fara just temei in perioada 2003-2004 din cadrul acestei structuri sub evidenta si/sau gestionarea sa, a inceput detasarea de personal(PILOSI agiamii), platiti in valuta, la ambasadele Romaniei din strainatate sub pretextul prestarii unor misiuni de atasat al MAI desi la fiecare ambasada se regasesc cadre SIE care asigura toate cele necesare specifice serviciilor speciale ori secrete. Acest personal cu familiile respective trebuie chemat urgent in tara ocazie cu care sumele aferente, irosite fara noima, sa fie realocate pentru rezolvarea unor situatii aflate in criza de fonduri.
    Daca partea din aceasta structura care are in competenta Protectia Interna va fuziona in cadrul „Departamentului de Afaceri Interne”, celelealte componente cu atributii informativ-operative care nu se regasesc in conflict de competenta cu alte institutii ale statului sau structuri din sistem trebuie subordonate sefului Politiei Romane pentru a valorifica produsul muncii lor (informatiile de interes operativ), potrivit legii.
    Eficientizarea activitatii operative interne a MAI impune fuzionarea prin absorbtie de catre Corpul de Control a anumitor componente din D.G.A. (tinand cont de prevederile art. 22 din Legea 78/200) si a structurii care se ocupa de Protectia Interna din cadrul D.I.P.I. in urma careia sa se infiinteze o noua entitate sub denumirea „Departamentul Afaceri Interne” fara reprezentare teritoriala, care sa aiba ca atributii de baza; 1- evaluarea standardelor profesionale si a gradului de realizare a politicilor publice aplicate sau implementate in domeniile de responsabilitate ale ministerului si 2- gestionarea procedurilor judiciare, in legatura cu nerespectarea normelor de serviciu sau a cazurilor penale in care sunt implicate cadrele ministerului. Structura poate avea in componenta sa doua directii:
    – Directia de Combatere a Infractionalitatii Interne, comise de personalul ministerului in legatura cu indeplinirea sarcinilor de serviciu;
    – Directia de Evaluare a Sandardelor Profesionale si a Politicilor Publice aflate in gestionarea structurilor ministerului.
    Sub aspectul conflictului de interese este de retinut subordonarea D.I.P.I. si D.G.A conducerii Guvernului si ministerului, ceea ce le confera celor doua structuri un pronuntat caracter politic.
    Aceasta subordonare s-a dovedit, practic, a fi una nefireasca pentru bunul mers al sistemului judiciar, prin scandalurile mediatice care au avut loc in legatura cu acuzele aduse de conducerile celor doua unitati pentru presiunile politice exercitate asupra lor, dar si pentru modul cum/sau in ce scop managerii acestor organizatii si nu numai au utilizat produsele munci lor specifice.
    Subordonarea celor doua structuri (D.I.P.I. si D.G.A) factorilor POLITICI nu are asemanare sau corespondenta in tarile din U.E. ori cu democratie reala. Situatia existenta nu permite aplicarea principiului separatiei puterilor in stat, cea judiciara, de cea executiva (referitor la gestionarea informatiei judiciare, din punct de vedere legal-procedural numai procurorul poate sa dispuna, aceasta nu trebuie se fie supusa judecatii sau deciziei unor persoane aflate in sfera politica sau sub inflienta vreunui factor politic ori strain) si impiedica astfel infaptuirea cu celeritate si obiectivitate a actului de dreptate sau de infaptuire a justitie.
    Directia Generala Anticoruptie este un consumator ineficient de resurse si potrivit art. 22 din Legea 78/2000 privind prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, se afla in conflict de competenta cu D.N.A.(este o struto-camila care de la infiintare a comis numai comedii judiciare. Structura este atipica, infiintata prin schimbarea abuziva, dupa 2 ani de la aprobarea data de Comisia Europeana, de catre un fariseu al timpului, a continutului initial al textului CONVENTIEI – pastrand nemodificat doar titlu – „Proiectului de twinning PHARE RO 02/IB/JH-07 Dezvoltarea MASURILOR anticoruptie in MAI” finantat prin Programul National PHARE 2002 ce a avut ca parteneri si coordonatori din Marea Britanie si Spania. Initial proiectul ponise cu scopul de a se infiinta Directia Afaceri Interne prin fuziunea DIPI si Corpul de Control dar a esuat din cauza unor meschinarii puse in practica de un fariseu VULPEA care a stopat derularea pt. 6 luni pana s-a aprobat reformularea propusa pe sest de catre el). Structura organizatorica pare a fi proiectata sa protejeze actele imorale interne pentru a-si justifica existenta si nu pentru a le combate. Existenta la nivelul judetelor a structurilor de tip servicii cu birouri subordonate, nu se justifica sub nici un aspect cu atat mai putin in scop operativ. Herupismul care a stat la baza hotararii de infiintare a D.G.A. si apoi de extindere a structurilor sale centrale si teitoriale, denota faptul ca in M.A.I. coruptia interna este prognozata ca fiind un fenomen social vesnic (etern) si se va manifesta continuu (fara intrerupere) la cote maxime. Aceasta viziune este facilitata de situatia ca la nivelul ministerului nu s-a initiat niciodata o abordare sistemica de analiza temeinica, privind combaterea sau reducerea in mod sistematic, pe cale manageriala, a amenintarilor sau vulnerabilitatilor care determina mentinerea sau intretinerea fenomenului coruptie. Rezultatele „bifate” de aceasta directie (cu configuratie organizatorica de unitate administrativa si nu operativa) constau in principal in autodenunturile facute de poltisti sau functionari si rareori de victime ceea ce nu implica decat formalism, care pot fi solutionate in mod normal de instantele judiciare comune si nu de cele exceptionale care sa impuna vreo „dibacie anume” in descoperirea faptelor infractionale fie si tinand cont de calitatea faptuitorului.

  2. Vine si maestrul de ceremonii Ivanescu de la IGPF la „brutarie”? Poate ca in reclama de la o anumita bere „prietenii stiu de ce”.
    Amicului nostru Tache: de ce nu intri un pic in problema sa vorbesti cu fostul sef de ijpf Constanta, Toba, acu cat mai traieste, sa-ti spuna el cum si cat „vede” SCOMARU, proiectul de suflet si de „sifoane” lunare a lui IVAnescu. Mai vezi si pe la Stirbei una alta…

Comments are closed.

Zenville

Ultimele știri

proger