AcasăDezvaluiriAncheteOfiter acoperit „Doi s’un sfert” la sefia DGA!

Ofiter acoperit „Doi s’un sfert” la sefia DGA!

Mare mai este gradina Ministerului de Interne din Romania! Dar, totusi, la cate cutremure a lovit in ultima perioada MAI, nimic nu se compara cu dezvaluirea bulversanta a „inghitirii”  Directiei Generale Anticoruptie de catre „sora” mai mare, celebra unitate „Doi s’un sfert”.

Trecutul profesional al comisarului sef Liviu Croitorescu ascunde multe surprize

Sau, mai bine spus, nu de catre intreg serviciul secret infiintat de „Vulpea” Virgil Ardelean, ci de un puternic grup de interese politice si mai ales economice, apropiat unor lideri marcanti ai PNL. Care astfel au incercat, dupa cum suspecteaza alte structuri de informatii, sa-si aserveasca intreaga operatiune anticoruptie pe linia Internelor, prin numirea intr-un post cheie, cel de director adjunct al DGA, a comisarului sef Liviu Croitorescu. Cel care , dupa cum sustin sursele noastre, a condus – si poate o mai face, fie si din umbra – cea mai secreta sectiune din cadrul DGIPI: autoprotectia interna.

S-a depasit linia rosie

Radu Stroe si Marian Petrache l-au sprijinit intens pe Croitorescu

Este un lucru nemaiintalnit pana acum in lumea serviciilor secrete, ca un comandant al unei structuri sa fie infiltrat si la conducerea unei Directii rivale. Si totusi, spre stupefactia multora, aceasta este concluzia la care au ajuns specialistii din sistem care au monitorizat atent traiectoria profesionala a comisarului sef Liviu Croitorescu. Cel care, dupa cum „National” a dezvaluit in exclusivitate, a fost impus la sefia IPJ Ilfov de catre fostul ministru de Interne, Radu Stroe, alertat de catre „baronul” Marian Petrache ca politia si structurile anticoruptie au inceput sa dea iama prin „RAI”-ul controlat de catre liderul liberal si oamenii sai de incredere.

Rocada intre „acoperitii” DGIPI

Marian Petrache

Insa aducerea cu japca a comisarului sef Liviu Croitorescu la conducerea IPJ Ilfov nu a facut decat sa mai provoace un scandal la nivelul MAI, in timp ce restul structurilor implicate in combaterea evaziunii din asa-numita Republica Autonoma Ilfov nu au facut pasul inapoi si au declansat in angrourile de la marginea Capitalei cea mai ampla operatiune antifrauda din ultimii ani. Astfel, ”pionul” Croitorescu a fost extras de la IPJ si mutat surprinzator pe tabla de sah a MAI-ului la conducerea DGA. Insa gestul lui Radu Stroe a iscat cu atat mai multe semne de intrebare cu cat la sefia IPJ Ilfov a fost adus, in mod precipitat, comisarul sef Gheorghe Popescu. Cel despre care se spune ca nu a facut macar vreo zi de munca operativa de politist, fiind, inainte de „acoperirea” de profesor la Academia de Politie, ofiter de contrainformatii la DGIPI. Adica subaltern al lui Croitorescu…

Acoperirea „acoperitilor”

Adjunctii IGPR, chestorii Florentin Robescu si Gheorghe Popa, asteapta cu emotie finalizarea anchetelor care ii privesc

Cum prin insasi denumirea sa, Directia Generala de Informatii si Protectie Interna are menirea de a-i proteja informativ pe angajatii MAI, pare logic ca nu mai este nevoie, cum se intampla la alte structuri, de un serviciu special de „protectie interna”. Iata insa ca, supriza de proportii, in cadrul „Doi s’un sfert” functioneaza de ani buni si cea mai secreta structura, „autoprotectia interna”. Formata din cei care ofera „consultanta” pana si celor mai bine infiltrati agenti secreti ai serviciului. Iar delicata misiune de a conduce aceasta unitate de elita i-a revenit comisarului sef Liviu Croitorescu.

Risc maxim

Bineinteles ca, fiind vorba de o astfel de structura ultrasecreta, pe legitimatia respectivului ofiter nu a scris si nu va scrie niciodata si aceasta calitate. Mai ales ca multi cunoscatori ai sistemului stiu bine ce implicatii majore are o astfel de misiune. Numai ca, aceiasi oameni au ramas „tut” cand au vazut numirea, la presiunile aceluiasi Radu Stroe, a sefului „acoperitilor” de la „Doi s’un sfert” in fruntea „acoperitilor” de la DGA! Mai ales ca, la nivel oficial cel putin, nu s-a anuntat nicio fuziune a celor doua stucturi rivale. Chiar daca misteriosul ofiter poate explica ca s-ar fi retras din munca operativa specifica DGIPI. Practic, acum directorul adjunct la vedere de la DGA se afla in postura de a centra si da cu capul cu toate dosarele „acoperitilor” din MAI.  Ceea ce este extrem de riscant, mai ales in cazul unor ofiteri sub acoperire care, sa zicem, lucreaza la „caracatita” din Ilfov si pot ajunge peste noapte eroi sau…

Lotul „Academiei”

Mai mult, din informatiile intrate in posesia noastra reiese ca procurorii anticoruptie sunt extrem de avansati cu cercetarile intr-o ancheta privind mai multe nereguli comise de unii profesori plini sau „asociati” de la Academia de Politie. Concret, este vorba despre mai multi chestori din MAI, in frunte cu adjunctul IGPR , Gheorghe Popa, suspectati ca au incasat sume importante din bani europeni, fara a avea acest drept. Iar printre cei care, in curand, vor fi chemati sa dea cu subsemnatul privind deturnarea de fonduri de la Academia de Politie se numara si comisarul sef Liviu Croitorescu. Dar, cel putin aici, lucrurile sunt clare, „acoperitul” DGIPI bagat pe gatul DGA neavand nici o legatura cu DNA. Doar ancheta in curs de desfasurare, bieninteles…

author avatar
Catalin Tache
8.686 afisari

2 COMENTARII

  1. VODĂ CARAGEA GORJANUL

    Aşa cum arătam anterior, domnul Salvador îşi face praf principalii colaboratori şi pe şefii de subunităţi, considerăm noi de teama ca nu cumva aceştia să-l pună în inferioritate prin competenţa lor.

    Păi domnilor dacă domnul Caragea îşi maltratează poliţiştii din conducerea unităţii, ce să mai vorbim de poliţiştii de rând care sunt hărţuiţi peste măsură.

    Este greu pentru acest domn să înţeleagă faptul că hărţuirea este una dintre cele mai dure manifestări agresive de la locul de muncă. Hărţuirea morală la locul de muncă are în vedere un comportament iraţional, repetat, faţă de un poliţist sau un grup de poliţişti, care până la urmă constituie un risc pentru sănătatea lor. Îi putem spune acestui „om” că hărţuirea morală la locul de muncă şi îndeosebi la IPJ Gorj, se datorează exercitării abuzive a funcţiei pe care din păcate o exercită la nivelul inspectoratului.

    La această unitate când te-a luat în colimator „şeful”, pentru că nu ai percutat la inepţiile lui, oricât de mult munceşti, niciodată nu faci destul iar ceea ce nu faci este întotdeauna mai important decât ceea ce faci. Aşa se face că fiecărui poliţist i se caută nod în papură. Nu ştim dacă a scăpat cineva de tradiţionalele jigniri şi înjurături ale „şefului”.

    Considerăm că tot ce se întâmplă la Gorj este favorizat de comportamentul agresiv al „şefului”, lipsa de respect faţă de poliţişti, stresul meseriei de poliţist coroborat cu stresul indus şi îndeosebi de lipsa de solidaritate dintre poliţişti, pentru că pe fiecare l-a interesat de el însuşi şi a încercat să se pună la adăpostul lui Zeus.

    Desigur, la IPJ Gorj ca la fiecare inspectorat din ţară trebuie să se îndeplinească sarcinile şi obiectivele unităţii. Pentru asta managerul trebuie să găsească modul cel mai potrivit de ai conduce pe poliţişti. Practic, conducătorul trebuie să fie corect şi ferm, să ştie să câştige încrederea poliţiştilor în relaţiile de muncă şi să-i stimuleze pentru a lucra bine.

    Modul cum face, concret, fiecare manager pentru a fi ferm şi corect este o decizie personală, în funcţie de personalitatea sa precum şi a celor conduşi, de gradul de instruire şi educaţie al conducătorului, care nu are însă dreptul să confunde fermitatea cu aroganţa şi neamprostia.

    Apreciem că este mult mai simplu ca manager să sprijini formarea de bune relaţii de muncă şi să-i încurajezi pe poliţişti pentru îndeplinirea scopurilor şi obiectivelor, trebuie arătat oamenilor că eşti entuziast şi că îi sprijini cu adevărat în tot ceea ce intreprind.

    Domnul Caragea trebuie să ştie că munca rămâne de obicei pentru poliţiştii care nu şi-au atins încă nivelul de incompetenţă şi pentru asta trebuie să facă pe dracu-n patru ca să renunţe la orgolii prosteşti şi nemăsurate şi să înţeleagă mai întâi cum îi poate stimula, motiva şi convinge pe poliţişti pentru a-şi da toată silinţa să lucreze la capacitatea de care dispune fiecare.

    Modul în care sunt trataţi poliţiştii are un efect direct asupra cantităţii de efort pe care ei sunt pregătiţi să îl depună pentru a realiza anumite lucruri.

    Managerii trebuie să găsească soluţii să creeze un climat propice de muncă, poliţiştii să vină de plăcere la serviciu, nu să constituie un stres numai când se gândesc că la serviciu dau iar peste „nărodul” care le face viaţa amară, numai pentru faptul că îl văd şi se stresează.

    Suntem absolut de acord că nu toţi poliţişti reacţionează la fel la diferiţi stimuli, şi tocmai de aceea un şef de inspectorat, chiar şi domnul Caragea, trebuie să ştie că există şi modalităţi de lucru diferenţiate cu poliţiştii, pentru că de, fiecare individ are caracterul şi personalitatea sa.

    De regulă în unele unităţi, dar în special la Gorj, se confundă personalitatea poliţistului cu indisciplina, şi aşa se face că la aceast inspectorat avem de-a face cu un număr impresionant de cercetări prealabile. Probabil că şeful de acolo aşa înţelege motivarea, când aceasta constituie demotivare de-a binelea.

    Domnilor cel mai uşor este să-l arunci pe un poliţist în cercetare prealabilă pentru orice faptă comisă, cu vinovăţie sau nu. De regulă, se spune cu mare uşurinţă, lasă că se va vedea dacă este vinovat sau nu. Dar puneţi-vă în situaţia unui poliţist nevinovat, împotriva căruia s-a dispus cercetarea prealabilă şi trebuie numai să daţi cu subsemnatul şi nu v-aţi simţi bine.

    Ori, la Gorj asemenea practici sunt la ordinea zilei, că eşti vinovat sau nu hai la cercetare, şi uite aşa se pierde şi caracterul educativ al sancţiunii disciplinare.

    Este bine ştiut că autoritatea nu se câştigă prin sancţiuni disciplinare, ci mai degrabă prin competenţă şi echilibru.

    Apreciem că de cele mai multe ori, pentru unii poliţişti, o dojeneală înseamnă mai mult decât aplicarea oricărei sancţiuni disciplinare.

    Fără teama de a greşi, afirmăm că pentru comportamentul său, numai în relaţia cu poliţiştii, în fiecare zi pentru domnul Caragea ar trebui declanşate „n” cercetări prealabile.

    Umilinţa la care sunt supuşi, zi de zi, poliţiştii gorjeni numai a climat de muncă propice realizării de performanţe nu seamănă.

    Dacă frustrările le înţelegem, ne miră comportamentul deplorabil faţă de agenţii de poliţie, din mijlocul cărora s-a ridicat. Oare a fost mai bun ca cei pe care îi păstoreşte? Se pare că nu, numai că a ştiut să profite de şansa sa.

    O altă meteahnă în actul managerial, care de fapt nu prea există la IPJ Gorj, constă în faptul că acest domn Caragea, dacă totuşi poate fi numit domn, printre numeroasele apucături şi-a făcut loc şi prostul obicei de ai denigra şi discredita pe poliţişti. Are o plăcere teribilă să arate unora din afara unităţii cine este el în faţa sa şi îl apucă adevărate crize de isterie pe poliţiştii care îi întâlneşte în cale, până şi pe tinerii poliţişti care sunt în tutelă. Oare ce pot să înveţe ei de la un asemenea specimen?

    Este interesant că poliţiştii de la Gorj s-au plâns la toate forurile tutelare şi degeaba, ba dimpotrivă poliţiştii care au fost intervievaţi de organele de control au fost daţi în primire lui Caragea şi au rămas sub presiunea lui.

    Până la urmă se pune întrebarea, cine pe cine a controlat ? Mai ales dacă se are în vedere ce spune gura târgului, că pe unii care erau îndrituiţi să conducă activităţile de control iar fi sprijinit domn Caragea să-şi construiască anumite viluţe.Oare aşa o fi? Rămâne de văzut.

    În final putem spune că pentru domn Caragea managementul nu contează, întrucât domnia sa în loc să-şi perfecţioneze bruma de cunoştinţe manageriale, umblă după relaţii în mediul politic. Probabil stă la umbra politicului şi îi sperie pe cei din MAI şi IGPR cu această umbră, pentru că sunt palavragii care se mai şi laudă cu relaţiile nemaipomenite pe care le au cu persoane suspuse şi influente. Această strategie este aplicată numai de oameni slabi, neştiutori de carte, chiar dacă unii sunt doldora de diplome de tot felul, cum pare a fi şi mister Caragea.

    Este interesant cum un asemenea specimen a ajuns şef de inspectorat, sau s-a inspirat de la fanariotul IOAN VODĂ CARAGEA care şi-a cumpărat tronul Ţării Româneşti cu cele 8.000 de pungi cu galbeni, de, o fi nepot de văr cu acesta. Sperăm să nu aibă apucăturile lui Vodă Caragea, care după ce s-a îmbogăţit de-a binelea a fugit din ţară.

    Cu asemenea conducători poliţia va progresaaaaaaa…

    Biroul Operativ

    SED LEX

Comments are closed.

Zenville

Ultimele știri

proger