De la bun inceput, procurorii anticoruptie au stut ca demonstrarea vinovatiei lui Sorin Oprescu, suspectat de comiterea a nenumarate fapte de coruptie, nu va fi deloc una usoara. Drept urmare, cu sprijinul consistent al structurilor de informatii, au incercat sa-si ia cat mai multe masuri de prevedere, monitorizarea primarului general al Capitalei extinzandu-se, in urma denunturilor unor apropiati ai acestuia, si in exteriorul tarii.
Mai ales ca, se stia, Oprescu obisnuia sa se duca pentru diverse intalniri private, intotdeauna cu autoturismul, la Barcelona si la Viena. Iar ultima locatie devenise practic cartierul general al combinatiilor familiei Oprescu, locul unde juniorul Mircea pusese pe picioare o clinica particulara medicala de lux. Insa, chiar daca autoritatile austriece nu au putut sau nu au vrut sa asigure monitorizarea tehnica solicitata oficial de catre DNA, aceasta nu inseamna nici pe departe ca serviciile romanesti de informatii nu si-ar fi facut datoria. Chiar daca, in ultima clipa, „doctorul” a schimbat hotelul din Viena unde a batut palma pentru un proiect costisitor de instalare de panouri fotovoltaice pe toate unitatile de invatamant din Capitala. Si astfel, acum, procurorii Laurei Codruta Kovesi trebuie sa verifice informatiile privind „acordurile” lui Oprescu atat cu „baiatul destept” al energiei, miliardarul elvetian Bogdan Nicolas Buzaianu, cat si cele pentru aparitia a doua blocuri in „buza” Parcului Herastrau.
2.000.000 de euro pentru panouri
Din motive tehnice, birocratice si legislative totodata, autoritatile austriece s-au „cacait” pana au transmis procurorilor DNA din Romania ca nu pot da curs solicitarii acestora de monitorizare a lui Sorin Oprescu pe perioada sederii acestuia la Viena. Motivul principal fiind, se pare, reticenta austriecilor de la Unitatea Speciala de Supraveghere de a face filaj in restaurantul celebrului hotel Park Hyatt. Insa chiar daca monitorizarea austriecilor de la Park Hyatt ar fi avut loc, operatiunea nu ar fi adus totusi cine stie ce amanunte deosebite. Intrucat, dupa cum sustin surse judiciare apropiate anchetei, miza deplasarii lui Oprescu la Viena ar fi fost cu totul alta, si anume intalnirea de la „Hotelul S”, unde ar fi batut palma cu Bogdan Buzaianu pentru un proiect propus de patronul Energy Holding, cel care a renuntat la cetatenia romana si a obtinut-o pe cea elvetiana. Si despre care exista informatii ca tocmai ce pregatea un tun de proportii, care ar fi devalizat bugetul Primariei Capitalei de cateva zeci milioane bune de euro. Este vorba despre montarea de panouri fotovoltaice pe unitatile de invatamant bucurestene. Iar tot cu aceasta ocazie, odata cu incheierea „deal”-ului, la Viena ar fi ajuns si o „modesta contributie” de doua milioane de euro, bani cash. Carora li s-au luat insa imediat urma, in ciuda masurilor de prevedere cu totul exceptionale luate de catre cei implicati in aceasta mega-afacere pe seama bugetului PMB. Si, chiar daca geanta cu bani de la Viena a fost lasata sa circule in continuare, inculpatii nu trebuie sa isi faca in niciun caz iluzii ca traseul acesteia nu a fost strict monitorizat pana la destinatarii finali. Ceea ce va duce, mai mult ca sigur, la deschiderea unor alte dosare penale, speta panourilor neavand nicio legatura cu fapta de luare de mita de la Ciolpnai, din dosarul in care este implicat directorul Administratiei Cimitirelor.
1.400.000 de euro pentru Herastrau
De asemenea, din acel moment, sistemul a putut penetra mult mai usor anturajul lui Sorin Oprescu, dupa cum o vor demonstra si viitoarele probe care, cu siguranta, vor ajunge la timpul potrivit pe mesele judecatorilor. Astfel, monitorizarea audio-optica a fost mult mai lesne de realizat, ofiterii de informatii primind in timp real si indicii privind un alt posibil „deal” al edilului, care ar fi plecat urechea la „rugamintile” unor importanti oameni de afaceri de a ridica doua blocuri in zona de fite a Parcului Herastrau. Iar cum secretosii dezvoltatori imobiliari din umbra erau dispusi la plata a 1.400.000 de euro pentru obtinerea autorizatiilor si avizelor necesare, normal ca speta a atras toata atentia anchetatorilor care vor fructifica acum la maximum noua cadere pe tehnica a „grupului Oprescu”.
„Ciolanul” de sub cusca cainelui
Iar vestile proaste pentru Sorin Oprescu – dincolo de cele date de la doctorii care incearca sa il scoata de la „Beciul Domnesc” pe motive medicale – care urmeaza sa fie minutios verificate de catre instanta de judecata, nu se opresc deloc aici. Pentru ca, in urma informatiilor de ultima ora intrate in posesia noastra, nu ar fi deloc exclus ca, in foarte scurt timp, procurorii DNA sa ia din nou la puricat impozanta vila a lui Sorin Oprescu. Cel care, daca a scapat cu bine dupa scoaterea parchetului din casa, s-ar putea sa asude din greu daca, de aceasta data, anchetatorii se vor apuca pur si simplu sa sape direct sub cusca cainelui, dar in niciun caz in cautarea vreunui ciolan ascuns de dulau. Ci pentru a verifica astfel informatia privind existenta unui seif care reprezinta „pusculita” secreta a lui Sorin Oprescu. Sau barem sa caute indicii daca a sapat cineva acolo inaintea lor, mai ales ca miza, asa cum a ajuns la urechile anchetatorilor, ar fi una uriasa, undeva in jurul catorva milioane bune de euro…
Un fel de „hotul striga hotii”
“Iosif Szenteş, unul din groparii de la CFR Călători, se laudă cu reintroducerea trenurilor pe care chiar el le-a desfiinţat.
Directorul general Iosif Szentes a anuntat ca CFR Călători va reintroduce în circulație trenuri pe zeci de secții, după ce compania fusese obligată să renunțe la operarea acelor rute și să le închirieze unui operator privat de transport feroviar.
Este o mândrie pentru CFR Călători că, după ce în ultimii 15 ani a ieșit de pe anumite secții, peste 50, în urma preluării de către CFR SA a unor secții cedate de un operator care gestiona infrastructura, compania a început să intre din nou pe acele secții”, se lauda, ieri, cu un tupeu iesit din comun directorul general al CFR Calatori.
Insa, Iosif Szentes este cel care, incepand din 2012, impreuna cu fostii directorii generali ai CFR Calatori, a „tesut” mersul trenurilor în interesul operatorilor privaţi şi nicidecum al companiei de stat. Astfel, s-a ajuns ca foarte multe rute foarte rentabile pentru CFR Calatori sa fie cedate operatorilor privati. Mai mult, fostii directori generali ai CFR Calatori-Valentin Dorobantu , Vasile Secara, dar si Iosif Szentes, au fost de acord ca pe cele mai rentabile rute operate de CFR Calatori sa fie introduse trenuri ale operatorilor privati, desi legea interzicea acest lucru.
Din 2012 pana in prezent, peste 200 de trenuri regio (personale) rentabile ale CFR Calatori au fost scoase pentru a fi cedate operatorilor privati. Ca atare, rute rentabile ale CFR Calatori cum ar Ploiesti-Bucuresti, Brasov- Bucuresti, Bucuresti- Craiova, Brasov-Iasi, Timisoara-Brasov, Constanta- Brasov, Ploiesti-Buzau, au fost capusate, cu acordul tacit al ministrilor Transportrilor din ultimii ani, de trenurile regio sau chiar interregio subventionate de la stat ale firmelor unor patroni cercetati DNA pentru inginerii financiare regizate tocmai la CFR Calatori, adica Calin Mitica-Transferoviar Grup Cluj Napoca si Iorgu Ganea-Regiotrans Brasov.
Mai mult, Valentin Dorobantu, care a fost extrem de preocupat să promoveze interesul operatorilor privaţi de transport persoane cand era director general al CFR Calatori, este astazi si la butoanele firmei Regiotrans Brasov.
Fostul ministru al Transporturilor, Relu Fenechiu, şi fostul manager privat al CFR Călători, Valentin Dorobanţu, au fost preocupaţi să umfle conturile „băieţilor deştepţi” de la calea ferată prin subvenţii foarte mari, în timp ce compensaţiile pentru CFR Călători erau tot mai modeste în raport cu numărul călătorilor. Astfel, prin H.G. nr. 78/ 2013, pentru aprobarea actelor adiţionale nr. 1 pe anul 2013 la contractele de servicii publice în transportul feroviar de călători pentru perioada 2012-2015, Fenechiu a pecetluit opera de punere pe butuci a CFR Călători.
Smecheria este simpla, dar paguboasa pentru compania de stat. De exempu, pentru aproape două miliarde de călători estimaţi pentru 2013, CFR Călători urma să primească compensaţii de circa 200 de milioane de euro, în timp ce „băieţii deştepţi” au încasat circa 56 de milioane euro pentru aproximativ 280 de milioane de persoane transportate. Curtea de Conturi a României a constatat că Ministerul Transporturilor condus de Anca Boagiu, Alexandru Nazare şi Ovidiu Silaghi a decontat, în 2011 şi 2012, către operatorii privaţi de transport persoane, subvenţii mult mai mari decât bugetul alocat, în timp ce numărul călătorilor a scăzut foarte mult, riscând astfel falimentul CFR Călători”