Procurorii Directiei Nationale Anticoruptie sunt gata sa dea marea lovitura, dupa ce au reusit „sa strecoare” ca probe, intr-un dosar rasunator, mai multe convorbiri private interceptate si decriptate de pe serviciul WhatsApp. Si chiar daca nu vor obtine pe deplin condamnarile asteptate in aceasta ancheta in care sunt implicate multe nume grele de la varful politicii, mediului de afaceri sau opiniei publice, procurorii asteapta cu sufletul la gura ca judecatorii sa accepte definitiv respectivele convorbiri drept probe in proces.
Ceea ce inseamna ca, de acum inainte, ne putem astepta la un adevarat „tsunami” de mesaje de pe WhatsApp care sa fie cuprinse in rechizitoriile procurorilor, drept dovezi indubitabile care sa probeze vinovatia inculpatilor. Iar socul este cu atat mai mare cu cat, de ceva vreme, in incercarea disperata de a nu mai „pica pe tehnica”, multi dintre romanii care se simteau in vizorul procurorilor au refuzat sa mai vorbeasca pe telefoanele mobile, „refugiindu-se” pe WhatsApp. Iata insa ca si acest mit este pe cale de a fi spulberat, chiar si in cazul convorbirilor criptate sau „sterse” la cateva secunde dupa efectuarea lor.
Experimentul Truica
Probabil ca strategia procurorilor anticoruptie de a reusi sa sparga „blocada WhatsApp” si sa creeze astfel un precedent pe care sa il poata folosi apoi de fiecare data cand au nevoie in fata instantelor de judecata de astfel de probe suplimentare a fost una bine gandita. Pentru ca, trebuie spus din start ca daca judecatorii le-ar fi dat cu flit atunci cand ar fi prezentat, in premiera, probe obtinute din decriptarea mesajelor WhatsApp, riscul ar fi fost unul imens pentru bunul mers al respectivei anchete. Si ar fi taiat din fasa orice speranta a procurorilor ca, de acum inainte, s-ar putea folosi de aceste noi „tevi de tun” pentru condamnarea inculpatilor. Asa ca este greu de spus de ce au ales sa dea drumul la probele WhatsApp tocmai in dosarul „Fermei Baneasa”, dar cert este ca miliardarul Remus Truica s-a dovedit „veriga slaba” in grupul din care, dupa cum sustin procurorii DNA, ar mai fi facut parte printul Paul al Romaniei, Marius Marcovici, Dan Andronic sau cetatenii israelieni Tal Silberstein si Benjamin Steinmetz. Cei care ar fi purtat intre ei nenumarate negocieri secrete pentru a influenta restituirea ilegala a Fermei Regale Baneasa. Iar printre nenumaratele capete de acuzare aduse celor implicati in aceasta ancheta, procurorii au pus la dispozitia judecatorilor si informatia ca suspectii comunicau intre ei atat prin emailuri, cat mai ales prin „discutii pe aplicatia WhatsApp”. Si chiar daca informatia, desi devenita publica, nu a alertat din cale afara opinia publica, trecand aproape neobservata, cunoscatorii sistemului urmaresc de atunci cu inima la gura mersul acestui dosar de care depinde si soarta a nenumarate alte anchete ce urmeaza a fi „explodate” sau nu in urmatoarea perioada. Pentru ca, daca judecatorii pronunta o decizie pe baza unor simple discutii de pe WhatsApp, atunci chiar ca s-a terminat cu smecheria si am asista la o adevarata revolutie in Justitie!
Criptarea, circumstanta agravanta
Desigur, pentru a obtine acest formidabil „cap de pod” in instantele de judecata, procurorii s-au bazat pe un caz in care sustin ca au descoperit respectivele discutii de pe WhatsApp in urma perchezitiilor informatice ale unor telefoane mobile, tablete, carduri de memorie si calculatoare, care ar fi fost confiscate in urma perchezitiilor efectuate la domiciliile si sediile firmelor unora dintre cei implicati. Dar, dincolo de acest mic „amanunt”, voci autorizate din sistem sustin ca, gata, „s-a dat cep” la „butoiul” cu probe obtinute de pe urma convorbirilor particulare purtate prin intermediul popularei aplicatii. Si mai interesanta este insa pozitia procurorilor fata de cazul personal al lui Remus Truica. Deoarece faptul ca acesta folosea un program informatic prin intermediul caruia isi cripta convorbirile este considerat „ a fi ingreunat ancheta”, miliardarul putandu-se alege astfel cu o „circumstanta agravanta” la dosar.
C-un picior in groapa
De ceva vreme, mai ales odata cu declansarea „cruciadei” anticoruptie, romanii pareau sa fi ajuns la concluzia ca atat de atractivele „telefoane destepte” parca sunt facute musai doar pentru a-i baga in belele. Asa ca, in timp ce unii, destui de putini, ce-i drept, au avut puterea sa renunte la fitoasele telefoane de firma si sa „se faca de ras” prin oras cu niste vechituri despre care cred cu toata convingerea ca nu pot fi interceptate, cei mai multi dintre cei care incercau sa nu pice pe tehnica s-au aruncat in bratele primitoare ale aplicatiei WhatsApp. Si, incurajati de toate asigurarile ca discutiile purtate sunt criptate „beton”, dar mai ales de faptul ca multi foloseau si programe de criptare suplimentara, isi vedeau linistiti de „business”-uri. Fara teama ca ar mai putea pica pe tehnica. Numai ca, soc si groaza, iata ca, in premiera, cum- necum, o instanta de judecata din Romania este pe cale sa pronunte o sentinta intr-un dosar de coruptie pe baza unor discutii decriptate de pe WhatsApp. Ceea ce inseamna ca multi dintre cei cu dosare sunt pur si simplu cu un picior in groapa, intrucat, dupa cum reiese din informatiile intrate in posesia noastra, anchetatorii nu se vor sfii sa arunce pe masa judecatorilor si alte probe asemanatoare, daca le detin. Si le detin cu siguranta… Asa ca se anunta vremuri grele pentru membrii „grupurilor” de pe WhatsApp
