AcasăNewsSuntem ceea ce mancam: Nanotehnologie!

Suntem ceea ce mancam: Nanotehnologie!

Universitatile Binghamton si Cornell au avertizat ca nanoparticulele afecteaza absortia de fier in organism

Asta ne mai lipsea! Dupa ce o gramada de specialisti ne-au aratat cum ne otravim cu E-uri, cum ne bagam boala in corp cu alimente modificate genetic, doar nanotehnologia ne mai lipsea din corp!

Concluzia unei cercetari a reporterilor de la E Magazine in domeniul nanoalimentelor este una singura: nu exista niciun studiu efectuat in laboratoare din care sa reiasa daca acestea fac rau organismului sau nu!

Roboteii cu substante nutriente

La inceput, ca tot ce s-a dezvoltat in domeniul alimentar, nanoalimentele au aparut ca „adjuvante”.

Autoritatea pentru Protectia Mediului din Noua Zeelanda obliga producatorii sa treaca nanomaterialele din componenta cremelor de soare

„Roboteii” aveau datoria sa hraneasca organismul uman cu mai multi nutrienti, sa dea mai mult gust alimentelor si sa tina mancarea proaspata mai mult timp. Dar, ca si in cazul E-urilor, a impiedica mancarea sa se strice este un proces contranaturii, care nu are un efect benefic asupra organismului. Sau da? „Deocamdata, nu exista nicio informatie care sa lege nanoalimentele de sanatatea organismului”, a declarat Birgit Gaiser, care a efectuat o cercetare pentru un doctorat la Universitatea Heriot-Watt din Marea Britanie.

Produsele cosmetice sunt pline de nanoparticule

„Cateva nanoparticule sunt prezente in dieta umana, cum ar fi, de exemplu, dioxidul de titan, care se gaseste in unele alimente si in produse cosmetice, si argintul, care se vinde ca supliment alimentar. Exista evidente ca o parte din aceste nanoparticule sau componente ale lor, cum sunt ionii de argint, care sunt toxici, pot migra din tractul intestinal, in sange, si de acolo la alte organe.”

Guma de mestecat cu nanoparticule

Universitatile Binghamton si Cornell au avertizat ca nanoparticulele afecteaza absortia de fier in organism

Nanoparticulele au intrat in alimentatie pe sest, in urma cu vreo zece ani. Acestea sunt particule mai mici decat celula rosie din sangele uman si se comporta ca niste minirobotei, fiind „programati” catre anumite actiuni. Insa, ce fac cu adevarat acesti  „robotei” odata ce se trezesc liberi prin organism, nu se stie.

Cercetatorii au pus la punct o metoda de vopsire a parului si a corpului cu nanoparticule de aur, cu „efect Shirley Eaton” (din filmul Goldfinger)

Administratia Alimentelor si a Mediccamentelor din SUA (FDA), care trebuie sa aiba grija de sanatatea alimentara, nici macar nu are o lista cu produsele care contin nanotehnologie, dupa cum reiese din reportajul E Magazine. „In ce produse se gasesc nanoparticule cel mai adesea, in coloranti alimentari sau in aditivi?”, au intrebat reporterii. „FDA nu are o lista cu produsele alimentare care contin nanoparticule, asa ca nu putem raspunde la aceasta intrebare”, a spus Sebastian Cianci, de la FDA. Din investigatiile E Magazine, produsele in care se gasesc nanoparticule sunt suplimente nutritionale, pasta de dinti, guma de mestecat, produse din zahar caramelizat, inclusiv paine si fulgi de porumb (contin nanoparticule de carbon), M&M, Jello Banana Cream Pudding, Vanilla Milkshake Pop Tarts, Betty Crocker Whipped Cream Frosting, Nestle Original Coffee Creamer, si chiar apa purificata. Suplimentele nutritionale vin „echipate” cu nanoparticule de cupru, argint si fier. Nanoparticulele sunt folosite pentru purificarea apei, pentru obtinerea gelatinelor si in materialele de impachetat, pentru protectia la ultraviolete, impotriva formarii bacteriilor sau impotriva contaminarii cu diversi agenti daunatori aflati in mediul inconjurator. Dioxidul de titan se adauga produselor sub diferite forme: vopsele alimentare, pungi de plastic si hartie, pigmenti pentru pasta de dinti si in gumele de mestecat Mentos, Trident si Dentyne.

Ionii de argint sunt toxici

Industria nanotehnologica se asteapta sa creasca, in general, la 1000 de miliarde de dolari pana in 2015. Institutul European pentru Sanatatea si Protectia Consumatorilor a raportat ca numai pe piata nanomaterialelor folosite pentru impachetarea alimentelor se vor inregistra cresteri pana la 20 de miliarde de dolari pana in 2020. Este vorba de nanocleiuri folosite pentru etanseizarea sticlelor de plastic, nanoaluminiu pentru imbunatatirea clasicelor folii folosite deja in bucatarii, nanoargint, folosit ca antibacterial in unele cutii de depozitare a alimentelor, dar si la tacamuri, nanotitaniu, folosit la filtre pentru frigidere etc. „Nanoargintul elibereaza ioni, care pot ajunge in mancare”, spune Jennifer Sass, cercetator principal la Natural Resources Defense. „Ionii sunt toxici, ei sunt aceea care ucid bacteriile! Proprietatile nanoparticulelor nu sunt aceleasi care guverneaza fizica particulelor mari. Vorbim de mecanica cuantica.” E greu de spus cum influenteaza organismul, fara o cercetare minutioasa. Lantul McDonald’s este singurul care „nu agreeaza” nanoparticulele nici in produsele alimentare, nici pentru pungi, nici pentru jucarii. Dar este o exceptie!

author avatar
Adina Mutar
2.805 afisari
Zenville

Ultimele știri

proger