Un grup de economisti renumiti abordeaza conflictele militare actuale dintr-o perspectiva mai putin „obisnuita”, anume prin prisma strategiilor financiare. Iar acestea au ca tinta Bancile Centrale din Orientul Mijlociu, Eurasia si Africa, care nu sunt in reteaua elitei globale.
Din 2001 s-a trecut la implementarea Noii Ordini Mondiale. Financiare, ca restul se aseaza de la sine. E adevarat, debutul a fost marcat de un act terorist, cel de la 11 septembrie, care a declansat razboiul impotriva terorismului global.
Lista neagra a „monarhilor” imprumuturilor
Pe urma, „schimbarile de clima” au venit cu niste primaveri turbulente, prin statele foarte bogate in resurse… si cu Banci Centrale neafiliate „caracatitei” bancare mondiale. In acest material nu se contesta dorinta unor popoare de a se elibera de dictatori, dar, dupa cum e „mersul”, macar noile regimuri instaurate sa aiba grija sa nu le inrobeasca si mai tare decat au fost.
„Resursele conteaza, pentru ca sunt zone bogate in petrol, gaze, diamante, depozite minerale, si, nu in ultimul rand, au si pozitii strategice. Insa, valorificarea acestor bogatii tine de banci, iar cele din zonele cuprinse de conflicte nu erau inregimentate”, scrie Rob Kirby, de la Market Oracle. Cele doua arme prin care elita financiara poate cuceri intreaga lume sunt indatorarea si controlul total asupra valutei. „Guvernantii care se indatoreaza la banci „internationale” nu mai au nevoie de nicio platforma politica, pentru ca s-au inrobit si pe ei, si popoarele pe care le reprezinta”, scrie specialistul Brandon Turbeville. Insusi marele globalist financiar Mayer Amschel Rothschild a spus-o:„Dati-mi controlul asupra imprumuturile unei natiuni si nu-mi mai pasa cine face legile!” Iata ca „s-a facut lumina”! Prin „prisma” Rothschild, tarile care nu-si deruleaza valuta prin sistemul elitei globale se situeaza pe „lista neagra” a acesteia.
Bancile din Afghanistan, primele „reformate”
Pana la invazia trupelor americane, in 2001, sistemul bancar afgan era un exemplu de ce sa nu faci cu propriile finante, mai ales cand ai o pozitie atat de strategica. Existau sase banci comerciale de stat, care nu se interconectau, si care erau guvernate dupa bunul plac al unor lideri tribali corupti, care nici macar nu intelegeau mecanismul bancar. Starea de razboi care a marcat tara vreo 20 de ani facuse ca moneda nationala sa nu mai valoreze nimic. Conform expertilor FMI la acea data, guvernatorii bancilor erau numiti politic si nu aveau cunostintele necesare sa dezvolte o banca. Sub regimul taliban, bancile fusesera supuse legii islamice, care interzice imprumuturile, practic devenind inactive. Dar erau solvabile! Datorita valorilor din rezerva si a valutei straine tinute in depozite externe. Odata cu trupele de ocupatie s-au creat structuri loiale Occidentului si bancile au fost supuse unor „reforme”. Astfel a luat fiinta, in 2004, Banca Centrala din Afganistan, avand control asupra tuturor celorlalte banci si asupra politicilor monetare. FMI a constatat imediat „o crestere rapida a industriei bancare”. Pentru ca Banca Centrala Da Afganistan nu mai era supusa statului, ci actiona ca „bancherul si agentul fiscal al statului”. Un sistem privat!
In Irak, Saddam Hussein era guvernatorul bancilor
Irakul este un stat atat de bogat in petrol, incat nu putea fi lasat de capul lui. Mai ales ca Saddam Hussein nationalizase companiile petroliere si pusese bancile sub controlul lui direct. Dupa invazia americanilor, in 2003, The Economist raporta ca „reconstructia in Irak a inceput cu Banca Centrala, dupa care s-a extins asupra intregului sistem bancar”. „Consilierii” de la JP Morgan, conectati cu Casa Rothschild, asteptau in Kuweit ca George Bush sa declare razboiul incheiat, ca sa se apuce de treaba. Si s-au apucat, introducand „piata libera” si intemeind Banca de Comert a Irakului, privatizata inca din decembrie 2003.
Libia, supusa de Rothschild
In Libia, bombele inca mai cadeau cand Consiliul National de Tranzitie din Benghazi a anuntat crearea unei noi Banci Centrale. Trupele straine nu pusesera piciorul pe teren, impreuna cu expertii financiari. Libia chiar avea un sistem bancar foarte eficient, iar nivelul de trai al libienilor, comparativ cu al altor state din Africa, era mult superior. Aveau asistenta medicala gratuita, invatamant gratuit, cele mai bune echipamente medicale, tinerii casatoriti primeau ajutor echivalentul a 50.000 de dolari, preturi mici la masini, la benzina, la paine. Toate acestea se datorau unei Banci Centrale proprietatea statului, care-si facea datoria. Doar ca poporul nu avea deloc sentimentul ca este liber. Conform Consiliului Mondial al Aurului, Libia detinea rezerve de aur ca procent din produsul intern brut mai mare decat al oricarei tari, in afara de Liban. Gaddafi isi sprijinea dinarii cu imensele rezerve de aur, ccea ce reprezenta un mare pericol pentru bancherii globalisti. Noua Banca Centrala din Benghazi, „singura autoritate competenta pentru politicile monetare din Libia”, este supusa acum lui Rothschild.
Poporul sirian, martir al strategiilor globaliste
Siria inca mai are Banca Centrala proprietate a Guvernului. In acest context, trebuie amintite uriasele rezerve ale Siriei de gaze naturale (economia viitorului decretata de toate natiunile dezvoltate) si petrol. In 2006, FMI si-a aratat consternarea ca Siria pastreaza un astfel de sistem bancar si i-a recomandat sa faca „reforme”, sa acorde Bancii Centrale autoritate asupra politicilor bancare. Siria are patru banci de stat si 14 banci private, in general banci straine care operau servicii comerciale in sectorul privat. Bashar al–Assad stie si a spus-o ca Siria este victima unui complot, dar, in incrancenarea de a nu se da batut, si-a martirizat poporul si nu mai poate avea nicio legitimitate. Conform lui Pete Papaherakles, de la Presa Americana Libera, pe lista globalistilor mai sunt Iranul, Sudanul, Coreea de Nord si Cuba. Credit Suisse estimeaza ca imperiul Rothschild detine peste jumatate din averea intregii lumi 231.000 de miliarde de dolari. Si inca se mai pot castiga mii de miliarde din rezervele Siriei, petrolul iranian si mii de miliarde din „profitul de razboi”. Noua Ordine Mondiala financiara se cladeste pe mult sange!
