Vineri, 24 ianuarie 2014, se implinesc 155 de ani de la Unirea Principatelor Romane sau ”Unirea Mica”, ce a avut loc in 1859, sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza. Acesta a fost primul pas importat pentru infaptuirea statului national unitar roman.
Unirea celor doua principate, Moldova si Tara Romaneasca, a fost un proces care a inceput in 1848. In acel an s-a realizat uniunea vamala intre Moldova si Tara Romaneasca, in timpul domniilor lui Mihail Sturdza si Gheorghe Bibescu.
In Moldova, Alexandru Ioan Cuza a fost ales domnitor in unanimitate, la 5 ianuarie 1859, reprezentantul „Partidei Nationale”, ca mai apoi, intr-o sedinta secreta a Adunarii, deputatul Vasile Boerescu sa propuna la 24 ianuarie 1859 alegerea lui Alexandru Ioan Cuza, aceasta fiind acceptata in unanimitate.
Poarta Otomana si Austria considerau alegerea lui Cuza drept o incalcare a Conventiei de la Paris, insa in textul Conventiei din 1858 nu se stipula ca domnii alesi in cele doua Principate sa fie persoane separate.
Trei ani mai tarziu dupa ce a fost ales, in 1862, cu ajutorul unionistilor din cele doua tari, Alexandru Ioan Cuza a unificat Parlamentul si Guvernul, realizand unirea politica. Dupa inlaturarea sa de la putere in 1866, unirea a fost consolidata prin aducerea pe tron a principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen. Prin Constitutia adoptata la 1 iulie 1866, Principatele Unite incep sa se numeasca oficial Romania. Insa, la 1 decembrie 1918 s-a infaptuit Marea Unire a Transilvaniei cu Romania si astfel s-a creat actualul stat.
