BNR: Darea in plata nu exista nicaieri in lume

Initiatorii proiectului de lege privind darea in plata sustin ca s-au inspirat din  raportul firmei de consultanta London Economics privind protejarea consumatorilor cu dificultati financiare. Reprezentantii BNR sustin insa ca principiile de buna practica recomandate de britanici sunt ignorate de proiectul legislativ romanesc.

Grupul Utilizatorilor de Servicii Financiare (FSUG), un organ consultativ al Comisiei Europene, a solicitat firmei London Economics un studiu pentru identificarea tuturor solutiilor oficiale de reducere a datoriei. Expertiza putea oferi solutii consumatorilor de credite sa adopte o cale financiara sustenabila, prin eliminarea unora sau a tuturor datoriilor acestora. Cristian Bichi, director in cadrul BNR, sustine ca, in legatura cu darea in plata, FSUG a concluzionat ca aceasta ar putea fi o masura benefica ce merita a fi explorata. Institutiile europene nu au trecut, pana in prezent, de stadiul exploratoriu si nu exista nicio recomandare sau vreun text juridic european de aplicare obligatorie a acestei solutii legale la nivelul UE.

Versiuni

Studiul britanic defineste darea in plata ca fiind un mecanism ce permite persoanelor imprumutate care nu isi mai pot plati imprumuturile ipotecare sa scape de datorie, prin transmiterea catre creditor a proprietatii ipotecate. Consultantii au invedere doua versiuni de dare in plata:
– varianta puternica, aplicabila tuturor creditele ipotecare, dar care nu exista nicaieri in lume;
– varianta slaba, aplicabila anumitor tipuri de credite ipotecare.
Aceasta exista doar in SUA, iar in UE, doar in Spania, fiind prevazuta de la bun inceput in contract, cu luarea in calcul
a tuturor costurilor

Conditii de stergere a datoriilor

Intr-o analiza postata pe portalul Opinii.BNR, Cristian Bichi a prezentat cateva principii recomandate de London Economics:

1. Darea in plata nu se va aplica inainte de inceperea executarii silite.

London Economics considera ca darea in plata nu ar trebui sa aiba loc inainte de inceperea executarii silite. Potrivit institutiei, in momentul in care consumatorul este informat ca imprumutatorul doreste sa treaca la executare silita, dupa restructurarea creditului si neputinta debitorului de a-l achita, toti consumatorii, indiferent de venit, trebuie sa fie in masura sa ceara imediat darea in plata. Initiativa legislativa romaneasca ignora astfel de recomandari si prevede ca orice persoana fizica va putea, in orice moment, sa stinga integral creanta dintr-un contract de credit, cedand creditorului dreptul de proprietate asupra bunului ipotecat.

1. Darea in plata trebuie sa se aplice numai la resedinta primara a familiei, in care membrii acesteia isi petrec majoritatea timpului.

Proiectul de lege romanesc nu tine cont nici de aceasta recomandare, neintroducand un asemenea criteriu de eligibilitate in privinta bunurilor imobile ce pot intra in sfera darii in plata, care poate, astfel, viza resedinte primare, resedinte secundare (una sau mai multe), terenuri luate pentru speculatii imobiliare etc.

1. Daca debitorul are alte active ce pot fi lichidate pentru a plati creditul ipotecar, este incorect sa ceri imprumutatorului sa acopere intreaga povara.

Oficialul BNR arata ca, desi le invoca, initiatorii proiectului de lege nu tin cont de principiile de buna practica emise de London Economics. „Proiectul propune un mecanism ce nu-si are corespondent nicaieri in lume, aceasta in conditiile in care nu exista studiile de impact cerute de cadrul juridic national pentru a se putea evalua potentialele consecinte economice ale acestuia”, a vertizeaza Cristian Bichi cerand regandirea actului normativ.