Comisia Europeana a publicat, miercuri, analiza privind masurile intreprinse de Romania in ultimul an, in domeniul reformei judiciare si al combaterii coruptiei in cadrul Mecanismului de Cooperare si de verificare (MCV).
Raportul arata progresele continue inregistrate catre indeplinirea obiectivelor MCV si indica domeniile in care sunt necesare masuri suplimentare.
Astfel, membrii Comisiei Europene au laudat activitatea Directiei Nationale Anticoruptie, au tras de urechi Parlamentul si au anuntat ca Romania va fi monitorizata pe justitie.
Reprezentantii Directiei Nationale Anticoruptie au lansat, imediat, un raspuns la mesajul transmis de Comisia Europeana. Redam comunicatul integral:
„Referitor la Raportul Comisiei Europene privind Progresul Romaniei in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare, dat publicitatii la data de 28 ianuarie 2015, Biroul de Informare si Relatii Publice este abilitat sa transmita urmatorul punct de vedere raportat la continutul acestui document:
Raportul Comisei Europene reconfirma calitatea activitatii desfasurate de D.N.A., remarca diversitatea investigatiilor de coruptie desfasurate in anul 2014, la toate nivelurile functiei publice si implicand persoane publice din diferite partide politice si subliniaza sporirea increderii publice tradusa intr-un numar tot mai mare de sesizari primite de la cetateni.
Se consemneaza faptul ca au fost trimise in judecata peste 1.000 de persoane, intre care opt parlamentari, doi prefecti, sapte presedinti de consilii judetene. Raportul noteaza o crestere a numarului cazurilor de coruptie in randul magistratilor, adaugand ca este o forma extrem de coroziva de coruptie. Astfel, au fost deferiti justitiei 23 de judecatori si 12 procurori dintre care sase cu functii de conducere.
Raportul insista ca aceste ultime cifre nu reflecta o crestere a coruptiei in magistratura, ci intarirea capacitatii DNA de a identifica asemenea situatii, precum si dorinta cetatenilor de a se implica in semnalarea lor.
Tendinta pozitiva s-a mentinut si in ceea ce priveste numarul si functiile persoanelor condamnate in cauze de coruptie ale DNA. Astfel, intre cele peste 1.000 de persoane condamnate in cursul anului 2014, se afla un prim ministru, ministri, parlamentari, judecatori, procurori si primari, precum si personalitati influente din lumea afacerilor.
Ca expresie a intaririi increderii publice in institutie, la DNA s-au inregistrat aproape 5.000 de cazuri noi, ceea ce reprezinta o crestere accentuata in comparatie cu anul precedent.
DNA a acordat atentie speciala recuperarii prejudiciilor in dosarele de coruptie, valoarea banilor si a bunurilor sechestrate fiind de 200 de milioane de euro, intre care 416 terenuri si 93 de autoturisme. Instantele au dispus, prin decizii de condamnare definitiva, confiscarea a circa 30 de milioane de euro, precum si a unui mare numar de bunuri, in timp ce compensatiile acordate partilor civile au fost de 274 de milioane euro.
Intr-o perspectiva mai larga asupra combaterii coruptiei la nivel inalt, Raportul noteaza unele dificultati. Pe de o parte, la solicitarile DNA de ridicare a imunitatii unor parlamentari, raspunsul Parlamentului a parut arbitrar si lipsit de criterii obiective. Pe de alta parte, rata de recuperare inregistrata de autoritatea competenta la executarea hotararilor judecatoresti este estimata la numai 5-15% din activele care fac obiectul unei hotarari judecatoresti, ceea ce face ca sanctiunile aplicate sa aiba caracter mai descurajator, iar victima (care este adesea statul, in cazurile de coruptie) sa nu isi recupereze pierderea suferita.
Referitor la cadrul legislativ anticoruptie, Raportul mentioneaza intrarea in vigoare a noilor coduri, in cursul anului 2014, a reprezentat o schimbare majora pentru institutiile anticoruptie, intre care DNA. Reprezentantii institutiei au atras atentia asupra riscurilor ca unele prevederi ar putea sa afecteze eficienta investigatiilor si au semnalat o serie de aspecte pentru a fi incluse in amendamentele noilor coduri. Documentul Comisiei Europene remarca faptul ca prevederea din Codul de procedura penala privind controlul judiciar a fost declarata neconstitutionala, aspect sesizat de catre DNA. Ca urmare prevederea a fost modificata in sensul introducerii unor limite ale perioadei pe care poate fi luata masura controlului judiciar.
Raportul mai noteaza ca DNA a mentionat o buna cooperare cu ICCJ, ANI, CSM, politia si Ministerul Justitiei.
Ca un aspect deosebit, expertii comisiei au remarcat si activitatea serviciilor teritoriale din cadrul DNA. Astfel, ca urmare a unei vizite facute la Serviciul teritorial Cluj, acestia au constatat ca o echipa mica, formata din cinci procurori, sustinuti de ofiterii de politie judiciara si de SRI, a stabilit un parcurs substantial, constand in cazuri cu un presedinte de consiliu judetean, un primar de municipiu, politicieni, persoane cu functii cheie in invatamant si oameni de afaceri proeminenti.
Raportul Comisei Europene realizeaza, in mod periodic, o analiza obiectiva principalelor probleme cu care se confrunta sistemul judiciar roman, prin raportare la cele patru criterii stabilite, de comun acord cu autoritatile Statului Roman, in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare.
