Insula Santa Cruz del Islote, din Marea Caraibilor, este locuita de 1.200 de oameni care impart un spatiu de numai 0,012 kilometri patrati, pe o bucata de stanca. Insula, aflata la o distanta de doua ore cu vaporul de orasul Columbian Cartagena, are o densitate a populatiei de patru ori mai mare decat cea a Manhattanului.
Descoperita de pescari, in urma cu 150 de ani, mica insula face parte din arhipelagul San Berbardo. Pescarii veniti din orasul Baru, aflat la 50 de kilometri distanta, pe coasta continentala, au fost foarte surprinsi sa descopere ca aici tantarii lipsesc cu desavarsite. Acest lucru, rar in zona, i-a determinat sa infiinteze o tabara. Populatia insulei a ajuns, in zilele noastre, la 1.200 de oameni. 
Aici gasim 90 de case, doua magazine, un restaurant si o scoala. Din cauza spatiului limitat, multe structuri au fost construite deasupra apei. Asezarea nu are cladiri inalte, astfel ca toti locuitorii traiesc si lucreaza la parter. O curte mica este singurul loc pe care nu s-a construit nimic. Desi multi locuitori descriu insula ca pe un paradis, Santa Cruz del Islote nu are nici doctori si nici cimitir, cei decedati fiind inmormantati pe o insula aflata in apropiere. 
Singurul generator de pe insula furnizeaza electricitate doar cinci ore pe zi, iar apa potabila este adusa o data la trei saptamani de marina columbiana. Singurul serviciu oferit de stat este paza efectuata de un singur om la scoala ale carei cursuri sunt urmate de 80 de copii. Legea columbiana prevede ca fiecare scoala din tara sa aiba un paznic. Traiul lipsit de conditiile de baza ii determina pe localnici sa lucreze pe insulele din apropiere, turismul fiind coloana economiei locale. “Aici viata este linistita si incantatoare”, a declarat Juvenal Julio, de 66 de ani, un urmas al pescarilor care au fondat asezarea. “Nu exista violenta, astfel ca nu avem nevoie de politie, ne stim intre noi si ne bucuram de fiecare zi”, adauga batranul.
