AcasăEditorialStop cadruCrancena strada a Emanciparii

Crancena strada a Emanciparii

…din cartierul Farfurigiilor, dupa cum bine cunoastem de la nenea Iancu! Bre, nu mai iesim niciodata din acest trist si pasional vodevil!

Tot ce facem sau atingem trimite direct, ca o nota de subsol, la textul caragialian. O fi fiind maestrul (dumnealui chiar pe bune poate fi numit asa, nu ca alti bipezi blagosloviti cu asta vorba-deziderat!) nostru un fel de Moliere mai lenes, dupa cum il otinceste cu drag alde Hasdeu, dar coerent in propozitie si al naibii de corect ca diagnostician. Ca si doftorii astia, or fi buchisind ei ceva carte acolo, dar daca nu au ochiul format si nu stiu de ce sufera bolnavul de cum intra el in cabinet, geaba sar pe el, da-i si indoapa-l cu zegras, rumegus si creta!

Ei, si uite asa, tot la nenea Iancu venim. Facem si facem, descantam, urgisim si tot acolo dejugam. Cat de mari si tari ne-am crede, tot in noroi ne terminam marsul triumfal. Precum submediocrul  actoras Calamitru, din Liceenii, mort dupa  tantieme din melodia aia rascracarata dupa un celebru cuplu, Dalida-Alain Delon. La asta ma refer, adeca la facerea de basm si la fluturarea de vorbe in dodii care nu acopera decat un erzat putred ca un ochi albastru de balta statuta. Ca mare victorie a fost prezentata  prezenta  lui  alde  Base Mondialu’ in Nemtia, chiar daca din baltoaca se vedea taman  invers. Esec lamentabil, de fapt, trista injosire, de drept, un fel de „vino tu, ca io plec de-acasa!”. Madama Merkeloaia nu l-a primit si pace buna, l-a dat pe mana „frailei”, sa manance cu servitorii. Huhurezeanu, cel trimis la o bursisoara in urma unui premiu dat de austrieci pentru Romanica, Jugoslavia si Ungheria a incercat sa dreaga, in van si ridicol, busuiocul uscat. Asta-i tratamentul la care ne supun toti, oricand si oriunde si de vina suntem noi, de aici. Credeam ca nume mai poetic precum al de mai sus nu se ezista, ei bine nu, a aparut si o oarecare Basinicu, sau asa ceva, de meserie vedeta, una careia un frizer ii masa calcaiele in direct, in vreme ce ea guita ca a facut o vacanta de vis la Londra si la Paris, de unde a cumparat pantofi de trei mii de euro si a stat la coada pentru o geanta de o mie! Inteleg ca mizeria de proteveu a operatorasului de insomnii ratate se duce unde ii e locul, precum batatorul de covoare Hanescu, la groapa de gunoi a Istoriei  recente, acolo unde ar trebui trimise toate canalizarile aistea de o vulgaritate, de un prost-gust si de o prostie purulente!

Ca de nu ne-ar considera astfel, paria societatii, si n-ar da decat doi bani pe noi, n-ar indrazni sa ceara aia sa parasim coclaurii pe unde s-au aciuiat compatriotii nostri. N-ar indrazni sa traga direct in cheptul de arama al unui turmentat violent de-al nostru! Haida-de! Ar proceda si ei ca salvamarii de la Mamaia, s-ar arunca in valuri dupa ce s-au inecat un biet tata dimpreuna cu fetita lui! Sa ne ierte Dumnezeu si sa-i ierte pe cei dusi, dar nu pot sa-mi explic cum la Mamaia, statiunea de fite a Romaniei de acum, acolo unde plaja e superba si apa nu depaseste juma’ de metru pana hat, sa se intample astfel de nenorocire! Mai ales cand e apa agitata ca un borviz! Salvamarii nu au barci, nu sed in valuri, la linia de geamandura, adormiti pe ocolite? Ce sa mai zici, Romanica anilor doua mii si un sfert! Vai de steaua noastra! Steaua Midzil sau Steaua Rosie Fieni!

Si tot de steaua noastra e vai si-amar cand te protapesti intr-un pes si te uiti la fulminanta zumzaiala rotitoare a gasirii si argasirii Dreptei. Dreapta oferta, bre! Cu un senior, ca trebe si unul de-asta, in persoana unui amarat de securache de Ploesci, autorul unui manunchi de epigrame publicarisite in Sportul Popular, la lubrica posta redactiei! Plus alte doua pupeze, una cu zambet stingher si flamand, alta cu un suras ca o balega inexpresiva. Prima se intituleaza Savoiu sau Savtoiu, ailalta „duamna”, Gurghiu sau Burghiu!

Si ce mai e si cu autointitularea asta, monserule? Peste tot autointitulata sau autonumita sau asa-zisa. Toate statele – si nici alea Unite nu au facut exceptie – au fost „autointitulate” si „asa-zise” pana la recunoasterea endependentii lor, ce mai atata!? Am cetit undeva o obraznicie despre „asa-zisa” reforma a invatamantului. Nu a fost deloc „asa-zisa”, ba dimpotriva, a fost aievea si a nenorocit o multime de oameni. Auzi dumneata, „asa-zis” si „asa-zisa” si „prezumtie de nevinovatie” la limbrici de-astia care au delapidat onoarea pana si a unui afacerist? Oricine stie ca negustoria inseamna sa faci din unu, doi si ca ea are nasul de ceara, dar nu sa faci din zero, jde mii de euroi, dupa cum a procedat bicisnicul asta, Mirceaharcea Berceaparcea!

O noua aparitie a revistei Literatorul, editata de BMB, numarul de vacanta, iunie/iulie 2014 ! Poezie si proza excelente, articole de atitudine, un interviu cu acad. Razvan Theodorescu la 75 de ani, un studiu de acad. Alexandru Surdu, insemnari, opinii.

 

 

author avatar
Nicolae Iliescu
226 afisari
Zenville

Ultimele știri

proger