Asa scrie, Iohannistan, un prieten de-al meu din Cluj, poposit din Alsacia lui si foarte bun cunoscator si manuitor de limba romana, iar eu l-am adaugat si pe obezul din fotografia alaturata, ca o lansare pe orbita hazului scrasnit.
Cum cred ca au dreptate ai de se indoiesc de existenta literaturii pentru copchii, tot astfel cred ca marile comedii sunt de fapt drame zambate si pline de melanholie. De-aia multe dintre ele devin melodrame, dar, vorba lui Calinescu, vine o vreme cand iti place sa asculti si romante.
Nu merg pana la Divina Comedie, ca e exemplul cel mai inalt, sau la aialalta, umanoida, merg la film, la uriasii de mai sus sau la Charlot sau la fratiorii lui Marx. Ca sa nu mai vorbesc despre Fellini, alt circar de geniu, sau despre Woody Allen. La toti astia insirati pana acum iese la iveala tusa de gratie, nonsalanta pierderii transformata in dans, ca la zurbagiul Zorba.
Am citit undeva sau am visat cred, ca Ludovic al Paispelea, aka Regele Insorit, era foarte apropiat de Racine pe care il pretuia mult, nu-l plesuia, ca in cazul prostului casei noastre! Se conversa cu el, lua pranzurile alea kilometrice, de cinspe ceasuri, nu unul singur, de la bunicu’ (apropou, am si eu unul, identic, tot de la bunicul matern!) si se mai si certa, din vreme in vreme. Asa s-a intamplat ca a scris ala dramele cu sujeturi biblice, Athalia si Estera, cu trimitere, acide. Asta mare s-a prins si a intrebat un sfetnic, consilier, deh, iar ala i-a transmis ca pohetul nu e de acord cu politichia manata de rege. Ludovic, baiat destept, a declarat memorabil: „dom’le, sa-si vaza el de versuri si de scris, ca de treburile statului vad eu mai bine”. La o proportie de unu la sapte virgula patru milioane se inscrie schizoidia unor martafoi de bojdeuca televidata, care l-au sunat in direct pe gestionarul Basescu sa-l puie la treaba. Asta, se vede treaba ca nemaifiind apasat de fonctie, a devenit uman si coerent si a emis chiar raspunsul adecvat: „dumneavoastra – auzi, dumneavoastra unor cioflingari! – vedeti-va de emisiune, ca de asta ma ocup io”. Punct. Cat de olog poti sa fii la minte ca sa suni prezidentul in emisiune? Nu mai spun ca eu nu as fi raspuns, dar nu cred ca omul avea agregatul vizual daschis, nu se uita niciun pisic, niciun pisicaine, darmite vreun maidanez ca ivanciuciu la asa ceva! Ei, ce ziceti, exact ca in Iohannistan!
Acum, pe serioaselea, este singura data cand nu-mi pare rau! Ca eu, mereu, ma astept sa piarda Steaua sau Halep, dar pe urma imi pare rau! Asa si cu chestia asta puerila si nefolositoare numita vot, exercitiul democratiei care este la fel de important ca si chestia ailalta, cu drepturile omului. Propaganda naroada si goala, de imperiu postmodern si de societate consumerista dirijata, aflata in disolutie! N-oti zice acum ca nu sunt vreun democrat, ba sunt, dar prefer democratia helveta, vot obligatoriu si fara mediatizare cretina sustinuta de moderatori tembeli platiti inuman de mult, chiar si pentru instalarea unui semn de circulatie sau, pardon, a unui closet public pe ulita centrala! Fara dezbateri, fara campanie de zgomote, cu explicarea unor specialisti timp de o saptamana, doua!
Bine, pentru asta trebuie niste reguli, aia plecati la munca de jos, pe oriunde s-ar afla ei sa vina acasa sau sa se intereseze de casa, iar proportia de picati la bacalaureat sa nu mai fie de 80%! Si aici mai am o remarca, nuantez, ca i-am facut zilieri pe astia care s-au dus sa spele vase, trotuare sau si mai rau – desigur, nu toti, tot asa, vreo 80%! Bine, retrag. Le zic hebdromadari sau lunatici sau venetici acolo unde sunt, ca nu vor fi tratati decat foarte tarziu ca egali cu aia neaosi! Sunt bine plasat, nu vorbesc din amintiri sau din auzite, am o gramada de prieteni si de neamuri plecate si un socru, inca de dinainte de ’90, care si-a lasat cenusa la Pere-Lachaise!
Prin urmare si-asadar, ceea ce era de aspetat, s-a intamplat. Zona cenusie, indolenta si deseori inutila aflata intre lumea germanofila si cea slavofila nu trebe nimarui, dar e bine sa hie controlata. Asa ca s-a purces la un desen soft, care sa schimbe dezastruoasa imagine de mai inainte. Un personaj sters, atipic, onorabil, cultivator de gradina personela ca Voltaire, fara copchii, ca sa nu bage antebratul in sipetul public, tacut pana la mutenie. Ca nu are odrasle, e de bine, de mai bine decat sa posede doua progenituri defecte, una retardata si ailalta doar oligofranata! Mai bine asa. Zau, cred ca daca pana ieri aveam gubernator, acum vom avea un fel de consultant! Si acum vals, Titanic vals! Cu (A)Spirache, aspirantul la maretie provinciala si cu palaria lui Mageanu, cam mare!
