Mi-a cazut sub ochi, acum doua, trei zile, lista candidatilor ramasi in competitia pentru ocuparea unor posturi din Corpul Diplomatic. Odrasle de familii bune, la care ar trebui un „Jr.” atarnat in coada numelui, ca sa se poata deosebi de restul „populimii”, cum ar spune, sarcastic, amicul meu Razvan Boanchis.
Multi dintre ei au parinti bine infipti la ambasadele Romaniei, ceea ce ma face sa cred ca arta diplomatiei se transmite din asternuturi, si atunci ar fi pacat sa se piarda o asemenea gena. Altii, in lipsa echipamentului genetic necesar diplomatiei, au macar un tata ministru, cel putin de talia lui Constantin Nita. Sau a lui Gheorghe Pogea, omul de casa al lui Videanu. Sau sunt cumnati cu procurorul care trebuie, chiar daca socrul face un sejur anticoruptie prin puscariile patriei. Sunt, insa, si cazuri de oameni obisnuiti, din popor, cu frati deputati sau cu mai multe rubedenii in MAE decat tot personalul la un loc, cu soti ori rude bine situate pana cand DNA si DIICOT s-au amestecat brutal in fericirea lor maritala sau financiara. Nu vreau sa le dau numele, iar culoarea lor politica nu are importanta, pentru ca Putere si Opozitie exista numai la televizor si la motiunile de cenzura. In rest, strachina cu interese este comuna. De departe, insa, cel mai bun pentru diplomatia romana ramane Tudor „Tudy” Ionescu. Baiat mandru si chipes. Il recomanda statutul de fost iubit al Oanei Zavoranu si videoclipul in care arata ce poate. Toate doamnele curioase l-au admirat in splendoarea goliciunii, alergandu-si manual barbatia de la un capat la altul. Acoperirea unor aspecte delicate nu e o problema, Tudy le identifica repede, le dezgoleste si le manevreaza magnific. Cata diplomatie in atacarea problemelor dure. Ce mana forte, care stie sa conduca. Cata perseverenta pentru abordarea tuturor elementelor. Ce rabdare, domnule, ca sa ajunga la finalul plin de consistenta al intrevederii. Iar dialogul, da, dialogul, este plin de rafinament si eleganta: „Duminica te f…! Vei avea p… asta in tine!”. Diplomatie pe paine, nene! Sau de mana, ca tot cam pe acolo este. Nimic nu ma opreste sa ii intrevad un succes remarcabil si o cariera fulminanta. Numai sa nu uite, de va fi cazul sa intocmeasca vreo nota de protest catre Ministerul de Externe al tarii in care ajunge, ca „’tu-ti mortii ma-tii” se scrie cu cratima.
